Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 123/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 123/
Ședința publică din 03 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Ion Ioneci
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții -, -, -, toți cu domiciliul ales în P,-, jud. V, împotriva sentinței civile nr. 527 din 20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimații - pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu același sediu, TRIBUNALUL VRANCEA, cu sediul în Focșani,-, jud. V și CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că, s-a dispus repunerea pe rol a cauzei prin încheierea din 6.02.2008, pentru a se soluționa cererea de abținere formulată de d-ra judecător; în cauză s-au mai formulat cereri de abținere și de către judecătorii și; recursul este motivat; recurenții - reclamanți au solicitat judecarea cauzei în lipsă;
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 3.03.2008 și pronunțată în ședință publică, au fost respinse ca nefondate cererile de abținere formulate de d-nii judecători, și, compunerea completului de judecată fiind cel de față.
Curtea constată cauza în stare de judecată și având în vedere că recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă rămâne în pronunțare atât asupra excepției de nulitate cererii de recurs, motivat de faptul nesemnării acesteia de către unii dintre reclamanți, cât și pe fondul cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 527/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă pentru drepturi salariale formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Vrancea și Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1640/91/14.06.2007 pe rolul Tribunalului Vrancea, reclamanții, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Vrancea și Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea în solidar a pârâților la plata sporului de stres în procent de 50% din indemnizația brută de încadrare începând cu iunie 2004 și până în prezent și la acordarea lunară a acestui spor și în continuare în condițiile prev.de art.47 din Legea nr.50/1996.
În motivare au arătat că potrivit acestui articol beneficiau de un spor de risc de 50% că ulterior prin art.50 din OUG nr.177/2002 a fost abrogat art.47, abrogare ce a fost înlăturată prin art.41 din OUG nre.27/2006 care abrogă expres OUG nr.177/2002.
În aceste condiții art.47 din Legea nr.50/1996 a rămas în vigoare.
S-a mai arătat că condițiile de risc și suprasolicitare nu s-au schimbat, ci s-au acutizat dacă se are în vedere creșterea volumului de activitate al magistraților, iar pe de altă parte presiunile indirecte venite din partea justițiabililor care depun numeroase sesizări, reclamații și plângeri penale.
Prin întâmpinarea depusă Curtea de APEL GALAȚIa solicitat respingerea acțiunii pe motiv că art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001 iar prin disp.art.50 al.2 din OUG nr.177/2002 aprobată prin Legea nr.347/2003 au fost abrogate dispozițiile referitoare la salarizare și alte drepturi ale magistraților și personalului auxiliar.
Aceleași susțineri au fost făcute prin întâmpinare și de ceilalți pârâți.
Examinând actele și lucrările dosarului și normele incidente în cauză tribunalul a reținut că acțiunea nu este întemeiată pentru următoarele motive:
Art.47 din Legea nr.50/1996 republicată prevedea pentru risc și suprasolicitare neuro psihică pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate un spor de 50 % din salariul de bază lunar.
Acest articol a fost însă abrogat prin disp.art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 ordonanță care a fost aprobată prin Legea nr.334/2001.
Potrivit art.62 pct.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial. excepție prevederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament.
Ori OG nr.83/2000 a fost aprobată prin Legea nr.334/2000 și chiar dacă ulterior a fost abrogată dreptul prev.în art.47 din Legea nr.50/1996 nu renaște.
Pentru aceste motive tribunalul a respins acțiunea de față ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs reclamanții, și considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Legea incidentă în cauză are caracter de lege organică conform dispozițiilor art. 73 pct. 1 lit. e Constituție. În art. 47 se prevede că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
A considerat abrogarea intervenită prin art. 42 din OG nr. 83/2000 ca neproducând efecte juridice, fiind un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996 și într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art. 55 pct.2).
În aceste circumstanțe, este inadmisibil ca un drept general stipulat printr-o lege în vigoare în perioada de referință să nu poată fi concretizat în practică.
Necesitatea respectării protecției încrederii în stat implică ca evenimentele legislative să poată fi dispuse doar prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior și cere eliminarea obstacolelor juridice care împiedică titularii drepturilor recunoscute de lege să se bucure de ele.
A invocat practică judiciară în acest sens, respectiv sentința civilă nr. 1350/18.07.2007 a Tribunalului Iași.
Prin întâmpinare intimata Curtea de APEL GALAȚIa considerat recursul reclamanților ca nefondat față de succesiunea dispozițiilor legale în materia salarizării și altor drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției și evenimentul abrogării dreptului de natura celui solicitat de recurenți prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Și intimatul Tribunalul Vranceaa solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, instanța reținând în mod corect că art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat prin art.1 din OG nr. 83/2000, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică nefiind acordat nici unei categorii de salariați, personalul auxiliar de specialitate fiind salarizat conform OG nr. 8/2007 aprobată prin Legea nr. 247/2007, acte normative care nu prevăd acordarea sporului în speță.
A mai invocat prevederile art. 12 al. 1 lit.m din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005.
De asemenea, intimatul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin reprezentant Direcția Generală a Finanțelor Publice Vas olicitat prin întâmpinare respingerea recursului invocând excepția lipsei calității procesuale pasive decurgând din inexistența unor raporturi juridice de muncă cu recurenții -reclamanți cât și faptul că, în calitate de ordonator principal de credite, nu are cum să asigure unui alt ordonator principal fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii.
Și intimatul - pârât Ministerul Justiției, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată față de abrogarea totală și explicită a dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996 prin art.1 pct.42 de OG nr. 83/2000.
Cu această ocazie a fost majorată substanțial valoarea de referință sectorială cât și coeficientul de multiplicare, nefiind posibilă dublă acordare a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, modalitatea de legiferare fiind o opțiune a legiuitorului.
A depus la dosarul cauzei practică judiciară în materie.
Prin încheierea de ședință din 26.11.2007 instanța a comunicat recurenților - reclamanți lipsa semnăturii pe cererea de recurs acordând termen în vederea complinirii acesteia, sub sancțiunea nulității prevăzută de art. 133 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 3021al. 1 lit.d Cod procedură civilă, cererea de recurs cuprinde, sub sancțiunea nulității mențiunea semnăturii.
În cazul lipsei semnăturii de pe cererea de recurs devin incidente dispozițiile art. 133 al. 1, 2 Cod procedură civilă care prevăd sancțiunea declarării nule a unei asemenea cereri de investire a instanței de judecată.
Cum în cauză, nici după amânarea judecății pentru un asemenea motiv, cu citarea corespunzătoare a reclamanților - recurenți, nu a fost complinită lipsa semnăturii urmează a se anula recursul declarat de, și.
Examinând și pe fond recursul astfel declarat pe baza motivelor invocate, a dispozițiilor legale incidente în materie cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, așa cum a reținut și prima instanță, art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești prin care se prevedea acordarea sporului de risc de 50% din salariul de bază brut lunar pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000.
Critica adusă de recurenți este formulată în sensul că, abrogându-se dispoziții dintr-o lege organică printr-o ordonanță, s-au încălcat norme de tehnică legislativă.
Apreciem ca neîntemeiat acest motiv de recurs pentru următoarele motive:
Contrar celor susținute de recurenți, considerăm că Legea nr. 50/1996 avea caracterul unei legi ordinare și nu organice. Domeniul legilor organice este reglementat prin disp. art. 73 alin. 3 din Constituția României în care, la litera l este prevăzut faptul că au caracter de lege organică, printre altele, actele normative vizând organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești (cum sunt de exemplu, Legea nr. 303/2004 și Legea nr. 304/2004).
Legea de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești, în concluzie, nu este o lege organică ci ordinară.
În ce privește abrogarea unei dispoziții dintr-o legea ordinară prin ordonanță, apreciem că este posibilă, delegarea legislativă nefiind contrară principiilor separației puterilor în stat, constituind o modalitatea de colaborare între Parlament și Guvern, în cadrul regimului de separați, potrivit disp. art. 115 alin. 1 din Constituția României.
De altfel, și Curtea Constituțională a arătat, prin deciziile nr.102/1995 și 340/1997 că, delegarea legislativă constituie o procedură excepțională de substituire a Guvernului în prerogativele legislative ale Parlamentului, astfel încât, prin ordonanță, Guvernul poate să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementări existente.
Atât timp cât ordonanța nr. 83/2000 a fost aprobată prin Legea nr. 334/2001, nu considerăm că s-au încălcat norme de tehnică legislativă, așa cum au susținut recurenții.
Practica judiciară invocată nu constituie izvor de drept, cu atât mai mult cu cât abrogarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică reprezintă o problemă de legiferare fiind opțiunea legiuitorului să reglementeze criteriile și condițiile de acordare a unui asemenea spor.
În consecință, recursul declarat este apreciat ca nefondat și, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de reclamanții, -, și -, toți cu domiciliul ales în P,-, jud. V, împotriva sentinței civile nr. 527 din 20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea, pentru lipsa semnăturii.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții -, și, toți cu domiciliul ales în P,-, jud. V, împotriva sentinței civile nr. 527 din 20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 3 martie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /14.04.2008
:/ 2 ex/ 15.04.2008
Fond: /
Asistenți judiciari:/
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel
