Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1231/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1231/ Dosar nr-
Ședința publică din 26 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Judecător - -
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, împotriva sentinței civile nr. 1076 din 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 19.10.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26.10.2009.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1076/M/18.06.2009, Tribunalul Brașova respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
A admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice
A obligat pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL COVASNA să calculeze și să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 24.04.2008 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor.
A obligat pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL COVASNA să plătească sumele respective actualizate cu indicele de inflație.
A obligat pârâții să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
A obligat pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamanta are calitatea de magistrat în cadrul Tribunalului Covasna, aspect ce rezultă din copia carnetului de muncă depusă la dosar.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.1 pct. 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 referitoare la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru magistrați și personal auxiliar de specialitate, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamanților, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Finanțelor Publice, coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 28 lit. f din Legea 500/2002, elaborarea bugetelor se realizează de Guvern prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate, ale ordonatorilor principali de credite. Pe baza proiectului de venituri și cheltuieli elaborat de principalul ordonator de credite, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul art.18 lit. g din Legea 500/2002 analizează aceste propuneri de buget, avizându-le sau respingându-le. Așadar este esențial ca Ministerul Finanțelor Publice să fie parte în proces pentru a avea în vedere pretențiile reclamantei la elaborarea proiectului de buget.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În considerentele căii de atac, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestei părți, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul este nefondat.
Referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a recurentului, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamantă și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, potrivit cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 1076/M/18.06.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.10.2009.
Președinte, - - - | pt.Judecător, - - -, aflată în delegație, semnează președinte instanță, | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./26.10.2009
Tehnoredact./30.10.2009/ 8 ex.
Jud. fond,
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
