Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1245/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1245/
Ședința publică din 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata SERVICIUL PUBLIC "ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC", G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1016/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimatul - chemat în garanție MUNICIPIUL G PRIN PRIMAR și intimatul - contestator G, domiciliat în G,-, - 5,. 85.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru intimatul - chemat în garanție MUNICIPIUL G consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar, intimatul - contestator G asistat de avocat, lipsă fiind recurentul SERVICIUL PUBLIC "ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC".
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este al doilea termen de judecată fixat în recurs; recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul intimatului - chemat în garanție solicită menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală. În mod corect s-a dispus respingerea cererii de chemare în garanție ca fiind nefondată.
Apărătorul intimatului - contestator solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond. Așa cum a arătat și la instanța de fond decizia de concediere este lovită de nulitate. Nu au fost respectate disp. art. 76 Codul muncii. Motivele invocate de recurentă sunt nefondate. Postul contestatorului nu a fost desființat din organigramă. Cu privire la cererea de chemare în garanție în mod corect a fost respinsă. Arată că recurenta are personalitate juridică dobândită conform decretului 31/1954 și HCL nr. 150/2000 cu toate elementele corespunzătoare acestei calități, inclusiv patrimoniu. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1016/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de contestatorul G în contradictoriu cu intimata Serviciul Public "Administrarea Domeniului Public"
A fost anulată decizia nr.31/26.02.2009 emisă de intimata Serviciul Public "Administrarea Domeniului Public"
S-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului diferențe salariale începând cu 02.03.2009 până la data reintegrării efective, majorate, indexate și actualizate cu rata inflației la zi.
A fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în garanție formulată de intimată.
A mai fost obligată intimata la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată către contestator.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1299/121/12.03.2009 pe rolul Tribunalului Galați, contestatorul Gac hemat în judecată pe intimatul Serviciul Public "Administrarea Domeniului Public" G solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea deciziei numărul 31/26.02.2009, reintegrarea în postul deținut anterior emiterii acestei decizii și să oblige intimatul să îi plătească drepturile salariale cuvenite începând cu data de 2.03.2009 până la reintegrarea efectivă în funcție.
În motivarea în fapt a cererii a arătat că decizia de concediere este lovită de nulitate, întrucât deși contestatorul are încheiat un contract de muncă pe durată nedeterminată, nu i s-a acordat un preaviz în conformitate du prevederile art. 73 alin.1 Codul muncii, că nu cuprinde mențiunile obligatorii cum sunt motivele concedierii și durata preavizului și că în situația sa raporturile de muncă nu puteau să înceteze de drept chiar dacă el cumula pensia cu salariul.
În dovedirea acțiunii s-a folosit de proba cu acte.
Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea acțiunii arătând că decizia de concediere a fost emisă urmare unei adrese emisă de Primăria Municipiului G în care se arată faptul că pentru buna organizare și funcționare a unității activitatea persoanelor care cumulează pensia cu salariul trebuie să înceteze.
Intimatul a solicitat chemarea în garanție a municipiului G.
Examinând decizia contestată se constată că aceasta este lovită de nulitate întrucât aceasta nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 74 Codul muncii respectiv motivele care determină concedierea și durata preavizului. Din acest motiv instanța nu poate stabili ce fel de concediere a operat în privința contestatorului, nefiind făcută nici o trimitere la dispozițiile Codului muncii, ci doar una generică la prevederile legii 19/2000 privind sistemul de pensii, evident fără legătură cu măsura luată.
Față de cele mai sus expuse în conformitate cu prevederile art.76 Codul munciia fost admisă acțiunea și anulată decizia ne 31/26.02.2009.
Pe cale de consecință și în baza art. 78 Codul munciis -a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior emiterii deciziei și a fost obligată intimata la plata drepturilor salariale cuvenite contestatorului actualizate cu rata inflației.
Văzând că intimatul nu a indicat nici un temei juridic pentru care a înțeles să cheme în garanție Municipiul G, a fost respinsă această cerere ca nefondată.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs intimata Serviciul Public "Administrarea Domeniului Public" G, criticând-o pentru următoarele motive:
Instanța de fond a constatat că decizia nr.31/26.02.2009 este lovită de nulitate absolută însă a reținut și că în lipsa documentației care a stat la baza emiterii acesteia nu s-a putut aprecia dacă desfacerea contractului de muncă al contestatorului s-a realizat ca urmare a unei abateri disciplinare sau din alte motive.
A invocat faptul că încetarea contractului individual de muncă a fost determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității.
Contestatorul la momentul deciziei de încetare a activității cumula pensia cu salariul iar prin adresa cu nr.2026/17.02.2009 a Primăriei municipiului G s-a dispus ca activitatea persoanelor angajate care cumulează pensia cu salariul trebuie să înceteze.
A formulat cerere de chemare în garanție a Municipiului G prin Primarul municipiului G pentru ca, în cazul în care va cădea în pretenții să fie obligat la despăgubirile ce s-ar stabili de instanța de judecată și cheltuielile de judecată depuse în proces.
A mai invocat faptul că instituția nu a făcut decât să se conformeze dispozițiilor date de Primarul municipiului G care, prin adresa nr.2026/17.02.2009 a dispus ca în conformitate cu Legea nr.19/2000, activitatea persoanelor angajate care cumulează pensia cu salariul trebuie să înceteze.
A solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței civile și, pe fond, respingerea contestației formulată de contestatorul și menținerea deciziei de desfacere a contractului individual de muncă al acestuia ca fiind temeinică și legală.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.299, 304 pct.9 - 316.pr.civilă, art.129 al.4 pr.civilă, Codul muncii, Legea nr.273/2006.
În cauză nu a fost formulată întâmpinare însă, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul intimatului - contestator a solicitat respingerea recursului întrucât decizia de concediere este lovită de nulitate absolută neprecizând motivul luării măsurii, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând recursul astfel declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art.3041pr.civilă, curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia contestată cu nr.31/26.02.2009 emisă de recurenta - intimată Serviciul Public "Administrarea Domeniului Public" G s-a dispus pentru salariatul G încetarea contractului individual de muncă începând cu data de 2.03.2009.
Contestația formulată de contestator împotriva deciziei astfel emise în mod evident privește un conflict de muncă, fiind în legătură cu drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă în înțelesul prevederilor art.3 al.1 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă.
Și dispozițiile art.67 lit.a din lege, stabilesc ca având natura unor conflicte de drepturi, conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea șiîncetareacontractelor individuale de muncă.
Pe fondul pricinii, prima instanță a analizat împrejurările de fapt care au stat la baza emiterii deciziei, examinând decizia sub aspectul condițiilor de formă pe care aceasta trebuia să le îndeplinească.
Indiferent de motivele care determină concedierea unui salariat, care țin sau nu țin de persoana acestuia, decizia emisă trebuie să cuprindă o serie de elemente obligatorii.
Și în cazul încetării contractului individual de muncă ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți este necesară emiterea unei decizii motivată în fapt și în drept care să permită exercitarea controlului judecătoresc.
Ori, așa cum a reținut și prima instanță, din modalitatea de redactare a deciziei contestate nu rezultă elementele obligatorii absolut necesare realizării jurisdicției muncii, în legătură cu încetarea raporturilor dintre părți.
Simpla trimitere la adresa cu nr.2026/17.02.2009 emisă de Primăria Municipiului G nu satisface exigențele motivării împrejurărilor care au determinat luarea măsurii de către recurenta-intimată Serviciul Public "Administrarea Domeniului Public"
În ceea ce privește chemarea în garanție, în mod corect a fost respinsă ca nefondată de către prima instanță, nefiind îndeplinite condițiile art.60 și urm. Cod procedură civilă.
În consecință, pentru toate considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art.312 al.1 pr.civilă, urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de intimata Serviciul Public "Administrarea Domeniului Public" G împotriva sentinței civile nr.1016/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Ca parte căzută în pretenții, potrivit art.274 pr.civilă, va fi obligată recurenta-intimată să plătească intimatului-contestator G suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată solicitate în recurs, reprezentând onorariu apărător conform chitanței nr.42/19.10.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata SERVICIUL PUBLIC "ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC" G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.1016/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Obligă pe recurentă să plătească intimatului - contestator G, domiciliat în G,-, - 6,. 85, suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 16 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /28.12.2009
:DC/5 ex/04.01.2010
Fond:/
Asistenți judiciari:C-tin /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică