Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1290/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1290/
Ședința publică de la 28 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pârvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice - prin B -, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 713/15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil cu același nr.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 22 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 28 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 713/2009, Tribunalul Brașova respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, invocată de acest pârât prin întâmpinare, excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV, prin întâmpinare, precum și excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune al reclamanților, invocată de pârâtul Tribunalul Brașov, prin întâmpinare.
A admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și în consecință:
Obligă pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției și Libertăților să calculeze și să plătească reclamanților diferențele de drepturi de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 01.01.2006 și în continuare, până la încetarea cauzei de discriminare, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000.
Obligă pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților cu privire la plata acestor drepturi.
Obligă pe pârâtul Ministerial Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate anterior.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Înalta Curte de Casație și Justiție, urmare a recursului în interesul legii promovat de Parchetul de pe lângă instanța supremă a pronunțat Decizia nr. 46 din data de 15.XII. 2008, prin care s-a admis recursul și drept efect a recunoscut personalului care lucrează în sistemul justiției dreptul la plată a sporului de confidențialitate.
S-a reținut cu titlu obligatoriu în raport de art. 329 alin.(3) pr. civil că judecătorii, procurorii etc. precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar. Reclamantii sunt asistenti judiciari la Tribunalul
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției si, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov criticând-o pentru nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs, critica sentința pe considerentul că prin soluția atacată instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești deoarece prin acordarea sporului de confidențialitate se adaugă la legea de salarizare. În acest sens a fost invocată și decizia Curții Constituționale în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de ICCJ, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
În ceea ce privește fondul cauzei, se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Se arata ca instanța a acordat greșit acest spor pentru o categorie de personal care nu este vizata de decizia de recurs in interesul legii, respectiv pentru asistenții judiciari.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Recursurile sunt fondate doar în ceea ce privește aplicarea deciziei de recurs in interesul legii care dezleagă acordarea acestui spor, categoriei de personal al instanțelor din care fac parte si reclamanții in calitate de asistent judiciar.
Problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 46/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Decizia constată că, judecătorii, procurori, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul brut lunar.
Nici un act normativ în vigoare, inclusiv Decizia nr. 46 Înaltei Curți de Casație și Justiție nu fac vorbire despre acordarea sporului de confidențialitate asistenților judiciari. Raportat la cele arătate și având în vedere faptul că instanța de fond, în motivarea sentinței a considerat că discriminarea constă în faptul că reclamanții sunt într-o situație discriminatorie față de persoanele care ocupă aceleași funcție ca și reclamanții și cărora li s-au recunoscut aceste drepturi prin hotărâri judecătorești și că în speță, neacordarea contravalorii sporului de confidențialitate reclamanților instituie un tratament inegal în raport cu alți asistenți judiciari din țară, care au obținut în justiție recunoașterea acestor drepturi este evident că instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești dispunând acordarea acestui spor unei categorii profesionale care nu poate beneficia de el.
Nu poate exista discriminare prin efectul hotărârilor judecătorești care se bucură de prezumția interpretării și aplicării corecte a dispozițiilor legale și putere de lucru judecat.
Practica judiciară nu constituie izvor de drept, întrucât judecătorul nu creează dreptul ci aplică doar norma juridică la un caz concret. Pe de altă parte, soluția pronunțată de judecător nu îndeplinește o cerință esențială a normei juridice, anume aceea de a avea caracter de generalitate.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 46/2008 a,astfel încât se impune respingerea acțiunii reclamanților.
În consecința, instanța va modifica in parte sentința, conform celor din dispozitivul prezentei, păstrând doar dispozițiile referitoare la soluționarea excepțiilor de procedura.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de recurenții pârâți Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 713/2009 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Menține dispozițiile sentinței cu privire la soluționarea excepțiilor procedurale.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 28 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. AP - 9.11.09
Dact. GG - 10.11.09
9 ex.
Red fond -
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu
