Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1314/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1314/
Ședința publică din 20 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
GREFIER - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, și chemata în garanție CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ȘI ASIGURĂRI SOCIALE G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.781/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în contradictoriu cu intimații - reclamanți -, -, cu domiciliul ales la Tribunalul Galați și intimatul - pârât TRIBUNALUL GALAȚI, cu sediul în G,-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din data de 16 2009 când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 20 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 781/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, fost admisă acțiunea formulată de reclamanții - și -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Galați.
Au fost obligați pârâții să restituie reclamanților diferența de contribuție individuală de asigurări sociale reținută lunar în plus de la fiecare reclamant în parte, începând cu data de 1 august 2007 la zi, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a Casei Județene de Pensii G formulată de pârâta Curtea de APEL GALAȚI.
A fost obligată chemata în garanție să restituie pârâtei Curtea de APEL GALAȚI diferența de contribuție individuală de asigurări sociale încasată lunar în plus de la reclamante, începând cu 1 august 2007 la zi.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1529/44/8.12.2008 pe rolul Curții de APEL GALAȚI reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Galați solicitând instanței Curtea de APEL GALAȚI prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâților în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare diminuării venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale,începând cu luna august 2007 cât și pe viitor, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
În motivarea în fapt a cererii reclamanții au arătat că în conformitate cu articolul 23 alineat 1 și 2 din Legea 19/2000 baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați o constituie salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, bază care nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut lunar pe economie, potrivit OUG 147/2002.
Articolul 183 alineat 4 din Legea 19/2000 stabilește că aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați nu poate duce la diminuarea venitului net al acestora, astfel că potrivit alineatului 5 operațiunea va avea loc prin majorarea drepturilor salariale corespunzător cotei de contribuție la asigurările sociale.
Prin articolul 2 din Legea 250/2007 a fost modificat alineatul 3 al articolului 23 din Legea 19/2000 în sensul că baza de calcul este venitul brut realizat lunar.
Însă dispozițiile Legii 250/2007 nu au modificat, completat sau abrogat pe cele ale articolului 183 din Legea 19/2000 și în consecință trebuia să se facă aplicarea acestora la stabilirea noului cuantum al contribuției.
În acest scop se impunea majorarea drepturilor salariale cu suma reprezentând diferența dintre contribuția datorată anterior și cea datorată după intrarea în vigoare a Legii 250/2007 pentru ca majorarea contribuției să se realizeze în condițiile respectării articolului 183 alineat 4 din Legea 19/2000.
Prevederile articolului 183 din Legea 19/2000 sunt cuprinse în capitolul "Dispoziții tranzitorii" al legii care, în conformitate cu prevederile Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, asigură corelarea normelor succesive.
Potrivit articolului 60 din Legea 24/2000 dispozițiile de modificare și de completare se încorporează de la data intrării în vigoare, în actul normativ de bază.
Prin urmare articolului 183 din Legea 19/2000 din moment ce nu este abrogat sau modificat, continuă să aibă caracter general în ocrotirea dreptului înscris în conținutul său, referitor la venitul net al asiguraților la majorarea contribuției individuale de asigurări sociale.
Prin întâmpinare pârâta Curtea de APEL GALAȚIa solicitat respingerea acțiunii.
Reținerea, calcularea și plata drepturilor salariale sunt operațiuni care se supun legislației fiscale. Normele de drept fiscal care au ca obiect de reglementare modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul de stat prin perceperea de taxe și sunt de natură imperativă spre deosebire de normele de drept civil care au caracter dispozitiv sau supletiv.
Același caracter imperativ îl au și normele juridice care reglementează modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat prin perceperea unor contribuții din care urmează a se achita indemnizații, ajutoare și pensii etc.
Contribuția la asigurările sociale de stat are natura juridică a unei obligații financiar-bancare întru-cât este reglementată în mod asemănător cu alte obligate fiscale, este instituită în scop public iar neplata integrală și la termenele legale ale acestei contribuții atrage aplicarea dispozițiilor privind administrarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor prevăzute la art. 1 alin. 3 din Codul d e procedură fiscală.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este parte componentă a bugetului general consolidat, astfel cum a fost definit de art. 2 pct.7 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și în aceste condiții îi sunt aplicabile normele de procedură fiscală, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 2 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală: prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat.
Este adevărat că art. 23 alin. 3 și 4 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în formă în vigoare înainte de modificare, a prevăzut: "(3) baza de calcul prevăzută la alin.(1) și (2) nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.
(4) salariul mediu brut este cel prevăzut la art. 5 alin. 83)".
Prin Legea nr. 250/2007, art. 23 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 a fost modificat astfel: "Baza de calcul prevăzută la alin. 1 și 2 este venitul brut realizat lunar".
Legea nr. 250/2007 a intrat în vigoare la data de 22.07.2007, împrejurare în care angajatorul are obligația de a aplica pentru viitor cota de 9,5% la noua bază de calcul care este venitul brut realizat lunar.
În acest context legislativ modalitatea de determinare a CAS este legală, iar criticile reclamantelor sunt vădit nefondate
Pârâta Curtea de APEL GALAȚIa solicitat chemarea în garanție a Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale G motivat de faptul că diferența salarială în minus rezultată ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii 250/2007 reprezintă un cuantum corespunzător mai mare al contribuției individuale de asigurări sociale care s-a virat integral la bugetul asigurărilor de stat și beneficiarul acestor sume rezultate din aplicarea cotei de 9,5 % la o bază de calcul mai mare neplafonată, respectiv la venitul brut realizat lunar, este Casa Județeană de Pensii și Asigurări Sociale
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă numărul 48/18.02.2009 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚIa fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de APEL GALAȚI și s-a dispus declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Galați față de decizia 104/2009 a Curții Constituționale care constatat că dispozițiile articolelor I și II din OUG 75/2008 sunt neconstituționale.
Pe rolul Tribunalului Galați cauza a fost înregistrată sub numărul -.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut că potrivit articolului 23 alineat 1 din Legea 19/2000 baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau contract colectiv de muncă.
Acest plafon fost majorat prin OUG 147/2002 la 5 salarii medii brute pe economie.
Dispozițiile articolului 183 alineat 4 din Legea 19/2000 prevăd că aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate, se va face pe baza Normelor metodologice aprobate de Guvern,astfel încât contribuția de asigurări sociale suportată de asigurați să nu ducă la diminuarea venitului net al acestora.
Prin articolul 2 din Legea 250/2007 baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale suportată de asigurați a fost stabilită la venitul brut realizat lunar, astfel că nu s-au abrogat în nici un fel dispozițiile articolului 183 din Legea 19/2000, care au rămas în vigoare și nu au fost respectate de către pârâți.
Prin aceste dispoziții rămase în vigoare se instituie principiul interdicției diminuării veniturilor nete ale asiguraților.
Susținerile pârâtului Ministerul Justiției referitoare la inaplicabilitatea dispozițiilor Legii 250/2007 la raporturile de muncă existente, înainte de intrarea ei în vigoare, pe motivul că normele de drept fiscal sunt de natură imperativă și pe motivul neretroactivității legii nu pot fi reținute deoarece reclamanții au solicitat plata drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecăruia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale începând chiar cu luna august 2007, deci după intrarea în vigoare a Legii 250/2007.
Astfel, nu se poate reține retroactivitatea dispozițiilor Legii 250/2007 iar apariția acestui act normativ se coroborează cu dispozițiile articolului 183 din Legea 19/2000 care nu au fost modificate, completate sau abrogate.
În materia raporturilor de muncă, potrivit articolului 38 din Codul muncii orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Pârâții nu au făcut dovada respectării articolului 183 din Legea 19/2000 situație ce adus la o diminuare nejustificată a veniturilor nete ale reclamanților ceea ce nu este admisibil,fiind încălcat principiul nediminuării drepturilor salariale.
Față de toate aceste considerente a fost admisă în parte acțiunea și obligați pârâții în solidar la plata către reclamanți a drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecăruia dintre aceștia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale începând cu 1august 2007 și până la pronunțarea prezentei hotărâri, drepturi ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective.
Potrivit articolului 161 alineat 4 din Codul muncii întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune -interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Referitor la cererea de chemare în garanție a Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale G formulată de pârâta Curtea de APEL GALAȚI instanța a admis-o întrucât aceasta a fost beneficiara sumelor reținute prin aplicarea cotei de 9,5% la o bază de calcul mai mare.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL GALAȚI și chemata în garanție Casa Județeană de Pensii
Recurentul - pârât Ministerul Justiției și Libertăților a criticat hotărârea instanței considerând-o dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
A invocat caracterul tranzitoriu al dispozițiilor art. 183 din Legea nr. 19/2000, termenul de aplicabilitate al acestora epuizându-se prin aplicarea prevederilor art. 1 al.6 din HG nr. 403/2001.
Odată cu adoptarea OUG nr.177/2002 creșterea valorii de referință sectorială în cazul magistraților la 1.833.754 lei ( cu majorările ulterioare prevăzute de lege) a condus la inaplicabilitatea prevederilor art. 46 din HG nr.403/2001, prin creșterile salariale acordate și pentru alte categorii profesionale fiind acoperită majorarea cotelor de contribuții la asigurările sociale.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, art.52 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Recurenta - pârâtă Curtea de APEL GALAȚIa criticat hotărârea primei instanțe ca fiind dată cu încălcarea legii.
A invocat, în acest sens, decizia nr. 838 din 27.05.2009 a Curții Constituționale prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
Normele juridice privind modalitatea de realizare a veniturilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat au caracter imperativ, cota de 9,5% aplicându-se la noua bază de calcul care, potrivit art. 23 al.3 din Legea nr.19/2000 modificat prin Legea nr. 250/2007, este venitul brut realizat lunar, dispoziții respectate de către angajator.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recurenta - chemată în garanție Casa Județeană de Pensii Gac riticat hotărârea primei instanțe sub aspectul modalității de soluționare a cererii de chemare în garanție solicitând modificarea sentinței civile și respingerea acestea ca fiind nefondată.
Prin obligarea sa la restituirea către pârâta Curtea de APEL GALAȚIa diferenței de contribuție individuală de asigurări sociale reținută lunar începând cu 01.08.2007 a fost depășit obiectul acțiunii, acordându-se ceea ce nu s-a cerut.
Temeiul de drept al acțiunii reclamanților este art. 183 din Legea nr. 19/2000 care se referă la majorarea drepturilor salariale iar nu la restituirea contribuției individuale de asigurări sociale.
A mai invocat încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor legislației de asigurări sociale, plata sumelor reținute cu titlu de asigurări sociale de stat efectuându-se către Ministerul Finanțelor Publice, în bugetul consolidat al statului.
A invocat practica instanței.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 9, art. 3041Cod procedură civilă.
Nu au fost formulate întâmpinări.
Examinând recursurile astfel declarate potrivit motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 3041Cod procedură civilă, curtea reține următoarele:
Recursul declarat de chemata în garanție Casa Județeană de Pensii G este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 60 al.1 Cod procedură civilă, partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere de chemare în garanție sau de despăgubire.
Din interpretarea textului de lege rezultă că, chemarea în garanție în proces a unei persoane are la bază o obligație de garanție sau de despăgubire stabilite în mod legal sau convențional.
În speță, prima instanță a reținut răspunderea civilă a chematei în garanție Casa Județeană de Pensii G, avându-se în vedere faptul că ar fi beneficiara sumelor reținute cu titlu de contribuție la asigurările sociale de stat.
Însă, potrivit art. 27 al.1 din nr.OG86/2003 începând cu 01.01.2004 activitățile de colectare și soluționare a contestațiilor pentru contribuția de asigurări sociale se realizează de către Ministerul Finanțelor Publice și unitățile sale subordonate, care au și calitatea de creditor bugetar.
Ca atare, nu subzistă în orice condiții o obligație de garanție sau de despăgubire în sarcina chematei în garanție Casa Județeană de Pensii G, în rejudecare cererea formulată cu un asemenea titlu împotriva sa urmând să fie respinsă ca nefondată.
Recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL GALAȚI și Ministerul Justiției și Libertăților sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Curtea apreciază că, în cauza de față, nu este întrunită ipoteza reținută prin decizia nr. 838/27.05.2009 a Curții Constituționale nefiind vorba despre instituirea, modificarea sau aprogarea unor norme juridice cu putere de lege ori efectuarea controlului de constituționalitate al acestora.
În realizarea activității specifice de interpretare și aplicare a legii, curtea reține că prima instanță și-a întemeiat soluția pe dispozițiile art. 183 din Legea nr. 19/2000, care stabilesc cu valoare de principiu că aplicarea prevederilor legii în ceea ce privește reținerea contribuției de asigurări sociale să nu diminueze venitul net al salariaților.
Potrivit art. 23 al.1 lit.a din Legea nr.19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie venitul brut realizat lunar, în situația asiguraților prevăzuți la art. 5 al.1 pct. I și II.
Inițial, s-a prevăzut în art. 23 al.3 din Legea nr. 19/2000, că baza de calcul nu poate depăși plafonul de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie potrivit nr.OUG 49/2001 iar prin nr.OUG 147/2002 acesta a fost majorat la 5 salarii medii brute lunare pe economie.
Deși prin dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 250/2007 a fost modificată baza de calcul pentru contribuția individuală de asigurări sociale prin raportare la venitul brut realizat lunar, au supraviețuit dispozițiile art. 183 al.1 din Legea nr.19/2000 care instituie regula potrivit căreia modificarea adusă contribuției de asigurări sociale nu poate diminua venitul net al asiguraților prevăzuți de art. 5 al.1 pct. I, II și III din
În consecință, pentru toate considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 312 al.1 Cod procedură civilă, va fi admis recursul declarat de chemata în garanție Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.781/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr.-.
Va fi modificată în parte sentința civilă nr. 781/12.05.2009 a Tribunalului Galați, și în rejudecare, va fi respinsă cererea de chemare în garanție a Casei Județene de Pensii G ca nefondată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile recurată.
Vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL GALAȚI.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de chemata în garanție CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ȘI ASIGURĂRI SOCIALE G, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr.781/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr.-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 781/12.05.2009 a Tribunalului Galați, și în rejudecare:
Respinge cererea de chemare în garanție a Casei Județene de Pensii G ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurată.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 20 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, a |
: /28.12.2009
:DC/8 ex/07.01.2010
Fond:/
Asistenți judiciari: /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
