Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1331/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1331
Ședința publică de la 23 2009
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurenții-pârâți MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL GALAȚI, împotriva sentinței civile nr.1277/20.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți )., TRIBUNALUL GALAȚI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Curtea, invocă din oficiu excepția autorității de lucru judecat a acțiunii de față, raportat la dosarul nr- a Curții de APEL GALAȚI.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe excepția invocată și pe recursul declarat.
CURTEA:
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr-, reclamanta a solicitat obligarea paraților Ministerul Justiției, Tribunalul Galați si Curtea de APEL GALAȚI la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc si solicitare neuropsihica in procent de 50% prev. de art. 47 din Legea nr. 50/1996 calculat din salariul de baza brut lunar începând cu data 19.09.2008 si in continuare, suma actualizata cu indicele de inflație la data plății.
In motivarea acțiunii privind plata actualizata a sporului de risc si solicitare neuropsihica in procent de 50% a arătat ca a dobândit acest drept prin Legea nr.50/1996. Acest text a fost insa abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 insa ei considera ca abrogarea nu produce efecte juridice deoarece actul de abrogare - ordonanța - este un act normativ de nivel inferior legea 50/1996, fiind inacceptabilă o asemenea tehnica legislativa raportat la Constituția României și la art.56 din Legea 24/2000.
Pe de altă parte conform art. 1 Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale prevede ca:"Orice persoană fizică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional". Un drept salarial este un drept de creanța și este un bun în sensul art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la CEDO.
Prin abrogarea art. 47 din Legea 50/1996 reclamanta consideră că a fost lipsită de proprietatea asupra acestui bun, iar OG 83/2000 nu arată utilitatea publică a lipsirii de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Potrivit art. 20 alin. 2 Constituție:" Dacă există neconcordante între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne au prioritate reglementările internaționale cu excepția cazurilor in care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii cu toate capetele de cerere motivându-si în esență opinia pe următoarele:
- drepturile solicitate nu sunt prevăzute de lege;
- sporul de 50% de risc si suprasolicitare neuropsihica a fost abrogat astfel ca nu mai poate fi solicitat.
Prin Sentința Civilă nr. 1277/20.08.2009 Tribunalul Galația respins excepția autorității lucrului judecat.
A admis în parte acțiunea și i-a obligat pe pârâți către reclamantă la plata sporului de 50 % din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 19.09.2008 și până la modificarea reglementărilor legislative, sume actualizate cu rata inflației la data plății efective.
În motivare Tribunalul retine următoarele:
In ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea unui spor de risc si suprasolicitare neuropsihica,potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar ".
Este adevărat că prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Însă, procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cat si dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art. 108 alin. 3 din Constituție ordonanțele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si condițiile prevăzute de aceasta.
Or, prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost abilitat sa emită ordonanțe doar cu privire la modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicata.
Cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000 s-a procedat si la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56-62 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea si abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării si completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii, a avut loc si abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Este de remarcat în acest context, că acolo unde legiuitorul a avut intenția să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare.
Într-adevăr art.47 din legea nr. 50/1996 a fost abrogat, dar această abrogare nu poate produce efecte juridice, atâta vreme cât ordonanța nr. 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind evidentă contradicția sa cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000.
Pe de altă parte art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prevede că " Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
Sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică solicitat de reclamanți, fiind un drept de creanță este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr. 50/1996 reclamanții au fost lipsiți de proprietatea asupra acestui bun. Or, lipsirea de proprietate se putea face, potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, doar pentru o cauză de utilitate publică.
Din cuprinsul OG nr.83/2000 prin care s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, nu se poate desprinde care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Așadar, există conflict între art.1 pct.42 din OG nr. 83/2000, care a abrogat art.48 din legea nr. 50/1996 și art.1 din protocolul adițional a la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, urmând a da preponderență și a lua aplicarea acestui din urmă text.
In cauza sunt incidente și dispozițiile Pactului Internațional cu privire la drepturile civile și politice care la art.19 pct.3, stabilește că exercițiul drepturilor și libertăților poate fi supus unor limitări prevăzute de lege ce sunt necesare apărării securității naționale și ordinii publice, fapt ce implică inclusiv posibilitatea unor restricții privind exercitarea acestor drepturi, dar, în speță, nu se poate aprecia, conform considerentelor expuse că înlăturarea unui spor a fost justificată pentru apărarea securității naționale și a ordinii publice.
Cu privire la actualizarea prejudiciului cu indicele de inflație, s-a apreciat că au incidență prevederile art. 1082 din cod civil și art. 161 din Codul muncii.
Instanța față de dispozițiilor art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, a avut în vedere și dispozițiile Deciziei nr. 21 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. 5/2008, prin care a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Întrucât problema de drept, a fost dezlegată prin Decizia pronunțată în interesul legii de ICCJ, decizia fiind obligatorie pentru instanțele de judecată, în cauză nu mai pot fi făcute interpretări cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor legale și apărările pârâtei fiind înlăturate.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat invocată de Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul constată că prin sent.civ.7/18.09.2008 a Curții de APEL GALAȚIs -a respins cererea privind acordarea drepturilor bănești pentru viitor, motivat de faptul că nu se poate prezuma un eventual prejudiciu și nici nu se poate anticipa evoluția legislației în vigoare.
Având în vedere considerentele reținute, Tribunalul apreciază că nu s-a făcut o analiză în fond a acestor pretenții, apreciindu-se premature la momentul respectiv și s-a subliniat clar că reclamanții au posibilitatea intentării unor noi acțiuni.
Prin urmare, excepția autorității de lucru judecat nu poate fi primită.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL GALAȚI, criticând în esență următoarele:
Sentința tribunalului este nelegală prin prisma art.304 pct. 4.pr.civ. întrucât instanța de fond și-a depășit limitele puterii sale producând o imixtiune în sfera de atribuții a puterii legislative. Prin sentința pronunțată la instanța de fond în mod nelegal s-a adăugat la lege ceea ce reprezintă o încălcare a atribuțiilor puterii judecătorești.
Hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr civilă, întrucât nu s-a avut în vedere că legea 50/1996 a fost abrogată în totalitate prin art. 30 din OG 8/2007, iar ulterior datei de 01.02.2007 acest spor nu mai poate fi acordat.
Se mai arată că Decizia nr. 21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu mai poate fi aplicată întrucât prin Decizia nr. 838/27.05.2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, Guvern și instanțele judecătorești, reținând că doar Parlamentul și Guvernul, prin delegare legislativă, au competența de a institui, modifica sau abroga normele juridice cu putere de lege, rolul instanțelor judecătorești fiind de a realiza justiția, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
La termenul din 23.11.2009 curtea din oficiu a invocat excepția autorității de lucru judecat față de Decizia Civilă nr. 880/R din 30.09.2009 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr-.
Analizând excepția autorității de lucru judecat invocată de instanță, aceasta este fondată, întrucât prin Decizia Civilă nr. 880/R/30.09.2009 a Curții de APEL GALAȚIa fost modificată în parte sentința civilă nr. 7F/18.09.2008 a Curții de APEL GALAȚI, în sensul că pârâții au fost obligați să plătească reclamanților, (), A, (), (), R, (), sporul de 50% și pe viitor până la modificarea cadrului legal, corespunzător perioadei efectiv lucrate pentru fiecare reclamant.
Potrivit art. 1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate.
În cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de textul de lege invocat, fiind identitate de părți, obiect și cauză între cele două acțiuni.
În consecință, vor fi admise recursurile, modificată în tot sentința recurată, iar în rejudecare acțiunea formulată de reclamantă privind acordarea sporului de suprasolicitare de 50 % va fi respinsă pentru autoritate de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL GALAȚI, împotriva sentinței civile nr.1277/20.08.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.1277/2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta -- pentru autoritate de lucru judecat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
- - -
Grefier
-
Red./15.12.2009
Dact./6 ex/21.12.2009
FOND: -
Asis.jud.-
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Mihaela Neagu, Alina Savin
