Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1370/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMANIA

CURTEA DE APEL

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale

Dosar Nr-

Decizia Nr. 1370/

Completul compus din:

Ședința publică din 4 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi

JUDECĂTOR 3: Anca Pârvulescu

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul Tribunalul Brașov și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 1264/31 august 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil cu același nr.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 22 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 28 octombrie 2009 și apoi pentru 4 noiembrie 2009.

CURTEA

Constată că, prin sentința civilă nr.1264/M din 31.08.2009 a Tribunalului Brașova respins excepția lipsei calității procesual active a Tribunalului Brașov. A respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Curtea de Apel Brașov. A respins acțiunea formulată de reclamantul Tribunalul Brașov in contradictoriu cu pârâții, - -, G, Curtea de Apel B, Tribunalul Harghita, Curtea de Apel Targu-M, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generala a Finanțelor Publice B ca nefondată. A respins cererea de chemare a in judecată a altor persoane formulată de pârâtele - si in contradictoriu cu intervenienții in interes propriu Ministerul Justiției si Libertăților si Ministerul Finanțelor Publice. A respins cererea reconvenționala formulată de pârâții-reclamanții reconvenționali -,

A admis in parte cererea reconvenționala formulata de pârâtele-reclamante reconvențional, si in contradictoriu cu reclamantul-pârât reconvențional Tribunalul Brașov. A admis că pârâtele au un drept de proprietate asupra sumelor de bani ce le sunt pretinse prin prezenta acțiune și a respins restul pretențiilor cererii reconvenționale ca nefondate.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

Pârâții, si au îndeplinit funcția de judecători in cadrul Tribunalului Brașov in perioada pentru care li s-au acordat sumele solicitate prin prezenta acțiune de către reclamant.

Instanța a reținut că, prin sentința civilă nr. 897/M/2007 pronunțată în dosarul nr-, definitivă si executorie, Tribunalul Brașova respins excepția prescripției dreptului material la acțiune si a admis in parte acțiunea formulată de reclamanții (pârâți in prezenta cauză), - -, G, fiind obligați pârâții Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Harghita, Curtea de Apel Targu M și Ministerul Justiției să calculeze si să plătească reclamanților diferențele de drepturi de natura salarială,echivalente cu sporul de vechime aferent perioadei 01.01.2001-11.03.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație si cu aplicarea dobânzii legale la data plații efective.

La dosarul cauzei nu s-a depus nici o cerere din care să rezulte faptul că pârâții persoane fizice au solicitat executarea acestei hotărâri.

vând in vedere faptul ca Ministerul Justiției a alocat fondurile de bani necesare plații diferențelor de drepturi salariale reprezentând spor de vechime in munca, la data de 16.10.2007, reclamantul a plătit pârâților persoane fizice sumele de bani ce rezultau din sentința civilă sus-menționata.

Ulterior, in urma recursurilor formulate in cauză de către pârâți, prin decizia civilă nr.967/M/18.12.2007,Curtea de Apel Brașova admis recursurile formulate împotriva sentinței civile sus-menționate, a modificat in parte această hotărâre, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2001-25.01.2004, respingând pretențiile reclamanților pentru această perioadă.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamantul solicită instanței obligarea pârâților la restituirea sumelor de bani achitate acestora cu titlu de spor de vechime in muncă pe perioada 01.01.2001-25.01.2004, invocând lipsa unui titlu executoriu pentru această perioadă si arătând că sunt incidente dispozițiile art.269-272 Codul muncii, referitoare la răspunderea patrimonială a salariaților pentru prejudiciul cauzat angajatorului, precum si art.404 indice 1 si art.404 indice 2.proc.civ.referitoare la întoarcerea executării silite.

Acțiunea reclamantului nu este fondată.

Astfel, nu sunt întrunite în cauză condițiile răspunderii salariaților pentru prejudiciul produs angajatorului in temeiul art.270 alin.1 Codul muncii, întrucât în speță reclamantul a achitat drepturile salariale cuvenite pârâților în baza unei hotărâri judecătorești definitive si executorii potrivit legii,astfel incit nu se poate reține nici săvârșirea vreunei fapte ilicite de către pârâți, și nici vinovăția acestora, pentru a fi in prezența angajării unei astfel de răspunderi.

In ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor art.4041si 4042.proc.civ. instanța reținut următoarele:

Întoarcerea executării silite constă în obligația pentru creditor de a-i restitui debitorului tot ceea ce i-a luat prin executare silită,când după săvârșirea executării, intervine anularea titlului executoriu.

In consecința, pentru a fi incidentă în cauză instituția întoarcerii executării, trebuie ca mai întâi să fim in prezența unei executări silite.

La dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că reclamanții au solicitat executarea silită a sumelor de bani ce se solicită a fi restituite.

Plata s-a făcut de către tribunal în urma alocării de fonduri de către pârâtul Ministerul Justiției.

Se observă că, deși au formulat recurs împotriva acestei sentințe civile, prin care au reiterat excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, numiții Tribunalul Brașov si Ministerul Justiției, in calitate de ordonatori de credite, au efectuat plățile către pârâți de bună-voie, fără să existe o executare silită declanșata împotriva acestora, recunoscând astfel debitele la care au fost obligați prin sentința civila susmenționata.

Nefiind in prezența unei executări silite, instanța constată că nu sunt incidente in cauză dispozițiile Codului d e procedură civilă referitoare la întoarcerea executării silite.

În plus, faptul că s-a executat de bunăvoie o creanță prescrisă face imposibilă recuperarea sumei plătite, în acest sens fiind și dispozițiile art.1092 din Codul Civil și art.20 alin.1 din Decretul 167/1958.

Conform art.20 alin.1 din Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă, debitorul care a executat obligația după ce dreptul la acțiune al creditorului s-a prescris nu are dreptul să ceară înapoierea prestației chiar dacă la data executării nu știa că termenul prescripției era împlinit"

Întrucât plata s-a efectuat de bună-voie, instanța constată că acțiunea reclamantului este neîntemeiata in totalitate (petitul referitor la actualizarea sumelor de bani având un caracter accesoriu celui principal si urmând soarta acestuia din urmă), urmând să o respingă.

In ceea ce privește cererile reconvenționale formulate in cauză de către pârâții-reclamanți reconvenționali -, G, prin care au solicitat compensarea judecătorească a datoriilor, instanța le va respinge, având în vedere că acțiunea principală va fi respinsă ca nefondată, neexistând cele doua datorii a căror compensare se solicită.

Aceeași soluție se impune și în cazul cererii de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtele - si in contradictoriu cu intervenienții în interes propriu Ministerul Justiției si Libertăților si Ministerul Finanțelor Publice.

În privința cererii reconvenționale formulate de pârâtele -reclamante reconvențional, si, față de respingerea acțiunii principale ca nefondate, instanța o va admite, însă doar în parte, în sensul că va constata dreptul de proprietate al acestora asupra sumelor pretinse prin acțiune.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantul Tribunalul Brașov și pârâtul Ministerul Justiției în termen, motivat.

Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției în motivele de recurs critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

Reclamanții au depus la Serviciul Economico-financiar sentința pentru executare.

Prin adresa nr.83036/10.07.2997 comunicată și în format electronic, Ministerul d e Justiție a solicitat transmiterea unor situații cu sentințele judecătorești grupate pe mai multe categorii printre acestea aflându-se și acelea definitive privind sporul de vechime în muncă care nu au fost puse în executare. În urma comunicării acestor calcule s-au virat sumele necesare plății drepturilor salariale din sentințe care nu erau irevocabile.

În data de 16.10.2007 s-a făcut plata sumelor acordate prin sentința civilă sus menționată în baza art.269,289 din Codul Muncii coroborat cu dispozițiile art.278 și art.371 ind.1 cod procedură civilă pentru a împiedica ca pârâții să se prevaleze de dispozițiile art. 277 din Codul Muncii.

Prin decizia nr.967/M/18.12.2007 Curtea de Apel Brașova admis recursurile formulate împotriva sentinței civile sus-menționate, a modificat în parte această hotărâre, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2001 - 25.01.2004, respingând pretențiile reclamaților pentru această perioadă.

Prin urmare în prezent pârâții, - -, G, nu mai sunt în posesia unui titlu executoriu pentru perioada pentru care a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește plata sporului de vechime în muncă 01.01.2001 - 25.01.2004 iar suma plătită apare ca o plată necuvenită și nedatorată ceea ce duce la îmbogățirea fără justă cauză a acestora. Executarea sumelor nu a fost făcută de bună voie ci doar după ce o instanță de judecată a obligat pârâtele la plata acestor sume.

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 269-271 din Codul Muncii coroborat cu art.404 ind.1 și art 402 ind.2 din codul d e procedură civilă. Apreciem că în cauză sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii patrimoniale coroborate cu cele care privesc întoarcerea executării. Conform acestor texte legale " Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.

Tribunalul Brașova procedat în acord cu principiul executării voluntare a obligațiilor stabilite printr-un titlu executoriu prin achitarea drepturilor salariale în favoarea reclamanților în condițiile în care hotărârile pronunțate în litigiile de muncă sunt executorii de drept.

Intimatele au formulat concluzii scrise și invocă o soluție dată de Curtea de Apel Brașov într-o speță similară solicitând a se ține seama de practica judiciară în soluționarea recursului.

Analizând recursurile formulate instanța constată că sunt întemeiate. Sunt aplicabile dispoz. art. 304 pct.9 Cod proc. Civilă sentința urmând a fi modificată în parte pentru greșeli de judecată constând în interpretarea greșită a dispoz.art.271 Codul Muncii și art.404 ind.1 și art.404 ind.2 Cod proc. Civilă, art.20 alin.1 Decretul 167/58 și cele privitoare la compensația judecătorească art.1143 cod civil cât și aplicarea greșită în speță a dispoz.art.1 din Protocolul nr.1 adițional la.

În speță Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției au executat o obligație inserată într-o sentință definitivă și executorie însă nu și irevocabilă.

Ca atare,plata sumelor în discuție nu reprezintă o recunoaștere a debitelor, câtă vreme excepția prescripției dreptului la acțiune a fost invocată atât la fond cât și prin motivele de recurs, ci faptul că debitorii au respectat dispozițiile legale privind caracterul executoriu al hotărârilor pronunțate în această materie.

Totodată, vă rugăm să observați că acțiunea Tribunalului Brașova fost întemeiată și pe dispozițiile art. 269-272 din Codul muncii, iar potrivit art.272 alin 1(1) "Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie".

Pârâții au obținut respectivele sume de bani în baza unei hotărâri judecătorești definitive și executorii, care ulterior a fost modificată, astfel că sumele achitate pentru perioada prescrisă au caracterul unor plăți nedatorate, ajungându-se la o îmbogățire fără justă cauză a pârâților.

Caracterul definitiv și executoriu al hotărârilor judecătorești pronunțate în materia litigiilor de muncă, astfel cum am arătat mai sus, este motivul pentru care reclamantul Tribunalul Brașov, în calitate de debitor, a achitat pârâților sumele la care a fost obligat în integralitate, însă prin modificarea titlului executoriu în sensul respingerii pretențiilor reclamanților pentru perioada prescrisă nu mai subzistă cauza plății sumelor aferente.

Chiar dacă s-a executat de bunăvoie o creanță față de care s-a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța de fond a aplicat greșit dispoz. art. 20 alin 1 167/1958.Aceste dispoziții exclud situația în care pârâtul debitor s-a apărat și a contestat creanța sau o parte din creanță ca fiind prescrisă.

În speță excepția prescripției a fost discutată înainte ca debitorul să facă plata, iar instanța, prin hotărârea judecătorească ce a constituit titlu executoriu pe care l-a executat pârâtul - actualul recurent - a respins excepția. Această soluție a fost reanalizată în cadrul recursului exercitat împotriva titlului executoriu, fiind admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune, creanța modificându-și astfel cuantumul.

Așadar, intimații din speță se află în posesia unei sume nedatorate și se impune admiterea recursurilor urmând a fi obligați - intimații pârâți să restituie sumele încasate necuvenit cu reactualizarea aferentă și cu dobânda legală cu care au fost și plătite de fapt intimaților.

Reactualizarea și plata dobânzii urmând a se realiza de la data plății (16.10.2007) și până la data pronunțării prezentei decizii - acesta fiind momentul la care instanța constatând că sunt îndeplinite condițiile compensării judecătorești va stinge obligațiile reciproce dintre părți (obligațiile recurenților către intimații pârâți față de care operează compensarea sunt reprezentate de drepturile salariale reprezentând sporul de 50% neachitate dar certe lichide și exigibile conform titlurilor executării enumerate în dispozitivul prezentei).

Susținerea reclamantului Tribunalul Brașov că nu ar putea opera compensarea deoarece creanțele reprezentate de sporul de 50% nu respectă dispoz. art. 1145 Cod civil date fiind efectele OUG75/2008 ce stabilește graficul de eșalonare a plății nu poate fi primit, deoarece dispoz. U: 75/2008 marchează de fapt recunoașterea de către ordonatorul de credite Ministerul Justiției a cestor creanțe și tocmai caracterul cert, lichid și exigibil al acestora încă din momentul pronunțării titlurilor executorii. Faptul că ordonatorul de credite, din motive obiective - lipsa lichidităților - eșalonează plata acestor creanțe, nu înlătură exigibilitatea creanței ci doar o amânare a executării voluntare a creanței, ceea ce nu exclude varianta executării silite a titlurilor executorii - variantă inadmisibilă în condiția în care creanța nu ar fi certă, lichidă și exigibilă așa cum susține reclamantul.

Așadar se impune admiterea în parte a cererii principale în sensul că doar pârâții magistrați vor fi obligați la plata sumelor reprezentând spor vechime nedatorat (aferent perioadei pentru care a operat prescripția materială a dreptului la acțiune) iar pretențiile reclamantei în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Harghita, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Târgu Mureș, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor fiind respinse față de aceștia neoperând obligația de restituire sume neefectuând nici o plată nedatorată.

Tribunalul Brașova solicitat restituirea sumelor plătite în 16.10.2007 cu titlu de spor vechime prescris în cuantumul precizat în cerere. Acest cuantum reprezintă debitul principal aferent perioadei 01.01.2001 - 25.01.2004 actualizat cu indicele de inflație și cu dobânda legală până la data plății 16.10.2007.

După data plății 16.10.2007, reclamantul pretinde ca pârâții magistrați să restituie și valoarea actualizării sumelor precizate prin cererea de chemare în judecată, cât și valoarea dobânzii legale de la data plății (16.10.2007) și până la data restituirii efective a sumelor precizate în cererea de chemare în judecată (damnum emergens).

Se constată că actualizările cu indicele de inflație și plata dobânzii legale pentru sumele pretinse în cererea de chemare în judecată trebuie să aibă loc de la 16.10.2007 și până la data pronunțării prezentei decizii, nu mai mult peste această dată cum pretinde reclamantul, deoarece data pronunțării prezentei decizii marchează și momentul stingerii obligațiilor reciproce dintre părți ca efect al compensării judecătorești cerute de unii din pârâți - reclamanți reconvenționali.

Pentru aceasta instanța va respinge restul pretențiilor Tribunalului Brașov față de pârâții magistrați.

In consecință se impune admiterea recursurilor și modificarea sentinței în sensul celor din dispozitivul prezentei.

Nu poate fi acceptată susținerea reclamantelor reconvenționale de la judecata în fond a cauzei cu privire la caracterul de "bun" al sumelor din sentința civilă nr.897/2007 a Tribunalului Brașov deoarece noțiunea de "bun" și "speranță legitimă" definite de art.1 din Protocolul nr.1 adițional la. au fost greșit înțelese de reclamanții reconvenționali și de instanța de fond ignorată fiind decizia din recurs - decizia 967/2007 a Curții de Apel Brașov aceasta fiind hotărârea care reprezintă momentul epuizării căilor de atac ordinare față de care s-ar putea raporta nașterea "speranței legitime" sau a dreptului de proprietate asupra acestor sume înțelese ca "bun material".

In consecință în temeiul art.304 pct.9 Cod proc. Civilă și art. 304 ind.1 raportat la art.312 alin.1 Cod proc. civilă se impune respingerea cererii reconvenționale formulată de pârâții,.

Cerința intimaților de a fi avută în vedere "practica judiciară din cadrul aceleiași Curți de Apel" nu poate fi admisă - decizia 972/2009 a Curții de Apel prin care s-a menținut sentința 707/2009 ce soluționa identic ca și sentința de față un litigiu similar - fiind singulară reconstituind "practica instanței", iar pe de altă parte practica judecătorească nu constituie izvor de drept, neimpunând soluții similare ci doar constituind un mijloc de orientare a judecătorului asupra unor chestiuni de drept dezlegate.

Problema uniformizării practicii judiciare este domeniul recursului în interesul legii ale cărui soluții vor fi obligatorii pentru instanță.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de recurenții Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 1264/2009 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte, în sensul că:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Tribunalul Brașov în contradictoriu cu pârâții -, -, --, și.

Admite cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtele - și - față de intervenientele Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice.

Admite cererea reconvențională formulată de pârâtele - și - în contradictoriu cu Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice.

Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul în contradictoriu cu reclamantul Tribunalul Brașov.

Respinge cererea reconvențională formulată de pârâții, - și - în contradictoriu cu reclamantul Tribunalul Brașov și în consecință:

Obligă pârâții -, -, --, și să plătească reclamantului Tribunalul Brașov următoarele sume:

1. - - 23.135,08 lei;

2. - - 16.988,00 lei;

3. - 7125,00 lei;

4. - 9522,00

5. --- - 15348,47 lei;

6. - - 5937,93 lei;

7. - 1028,03 lei;

8. -G - 27390,04 lei;

9. - 25922,48

- sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, calculat de la data plății, respectiv 16.10.2007 și până la data pronunțării prezentei decizii.

Respinge restul pretențiilor din cererea principală formulată în contradictoriu cu pârâții judecători și în contradictoriu cu pârâții: Tribunalul Harghita, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Tg. M, Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice.

Compensează sumele acordate conform celor de mai sus reprezentând datoria reclamanților reconvenționali -, față de reclamantul pârât reconvențional Tribunalul Brașov, cu sumele de bani pe care le datorează reclamantul pârât reconvențional Tribunalul Brașov și intervenienții forțați Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice, către reclamanții reconvenționali -, cu titlu de spor de suprasolicitare neuropsihică de 50% neachitat rezultat din sentințele civile: 987/ 2008 Tribunalului Brașov - rămasă irevocabilă pentru -, 1349/2007 a Tribunalului Brașov rămasă irevocabilă pentru, 59/2008 rămasă irevocabilă pentru.

Menține restul dispozițiilor din sentință cu privire la soluționarea excepțiilor de procedură.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 4 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. AP - 2.12.09

Dact. GG - 3.12.09

18 ex.

Președinte:Cristina Ștefăniță
Judecători:Cristina Ștefăniță, Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1370/2009. Curtea de Apel Brasov