Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 153/2008. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - drepturi bănești -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 153

Ședința publică din 12 februarie 2008

PREȘEDINTE: Andrianu Virgil

JUDECĂTOR 2: Apetroaie Eufrosina

JUDECĂTOR 3: Gheorghiu Neculai

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, și, cu domiciliul ales la Judecătoria Dorohoi,-, județul B, împotriva sentinței nr. 1091 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit reclamanții-recurenți, reclamanții intimați, și reprezentanții pârâților intimați Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Justiției și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea introductivă de instanță, înregistrată sub nr- la Tribunalul Botoșani, reclamanții, și, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Curtea de Apel Suceava pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați la plata diferențelor salariale aferente ultimilor 3 ani și pentru viitor, rezultate prin acordarea drepturilor de care beneficiază grefierii, grefierii statisticieni și grefierii documentariști, actualizate în raport cu indicele de inflație de la scadență și până la data plății.

În motivare, au arătat că potrivit nr.OG 8/2007, salarizarea personalului auxiliar din cadrul arhivei și registraturii unei instanțe este discriminatorie în raport cu cea a grefierilor de ședință, statisticieni și documentariști cu studii medii.

În calitate de grefieri arhivari, agent procedural și aprozi îndeplinesc atribuțiile de serviciu în raport cu prevederile art. 62 - 66 din Regulamentul de Ordine interioară a instanțelor, respectiv cele legate de primirea și expedierea actelor procedurale.

Cum între coeficientul de multiplicare, care se aplică la stabilirea drepturilor salariale între grefierul de ședință, statisticieni, documentariști și reclamanți, care după Regulament exercită atribuții de serviciu legate de activitatea de judecată, există o substanțială diferențiere, fără un criteriu obiectiv, ceea ce constituie o efectivă discriminare.

De remarcat că o parte dintre ei au absolvit studii superioare, dar nu beneficiază de același tratament de care beneficiază grefierii, statisticienii, documentariștii.

Ministerul Justiției prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, deoarece diferențierea de salarizare aplicată are la bază criterii obiective, așa cum sunt stabilite în Legea nr. 567/2004, nr.OG 8/2007 și Hotărârea nr. 387/2006.

Atribuțiile grefierului de ședință, statistician, documentarist sunt esențial deosebite de cele ale grefierului arhivar, aprod sau agent procedural, întrucât cei din urmă nu au legătură nemijlocită cu ședința de judecată.

Chiar modul de recrutare a personalului auxiliar este diferit de cel al personalului contractual pentru prima categorie fiind necesară parcurgerea unui stagiu de pregătire la Școala Națională de Grefieri.

Conform art. 1 alin. 3 din nr.OG 137/2000 și ale art. 2 din același act normativ, reclamanții nu se află în situații comparabile cu cele ale personalului auxiliar de specialitate ce îndeplinesc atribuții legate de ședințele de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1091 din 22 octombrie 2007, Tribunalul Botoșani - secția civilă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției.

Prin aceeași sentință a respins ca nefondată acțiunea reclamanților.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, prima instanță a reținut că Ministerul Justiției este ordonator principal de credite pentru salariații din cadrul instanțelor judecătorești potrivit Legii nr. 304/2004 și drept consecință, asigură fondurile necesare salarizării și a personalului auxiliar de specialitate.

Cât privește fondul cauzei, prima instanță a reținut că arhivarii, aprozii, agenții procedurali nu se găsesc în situații comparabile cu categoria grefierilor de ședință, statisticieni ori documentariști, încât nu sunt date cerințele prevăzute de art. 1 din nr.OG 137/2000.

În primul rând între cele două categorii operează criterii de diferențiere cum ar fi: complexitatea sarcinilor de serviciu, legătura nemijlocită cu ședința de judecată și obligativitatea pentru personalul auxiliar de specialitate de a urma un curs de formare și perfecționare la Școala Națională de grefieri.

În ceea ce privește existența pentru reclamanți a unor absolvenți cu studii superioare, prima instanță a constatat că pentru a ocupa o funcție de natura celor deținute de reclamanți nu este necesară absolvirea unor instituții de învățământ superior sau studii aprofundate în domeniul dreptului, activitatea desfășurată de reclamanți ținând de latura administrativă a activității instanței și nu de cea strict juridică.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții pe care au criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului, recurenții au arătat că greșit prima instanță a concluzionat că activitatea grefierilor este mai complexă decât a reclamanților întrucât munca la arhivă presupune o activitate informațională și procedurală, implică riscuri și are o influență directă asupra desfășurării ulterioare a activității de judecată.

Ori, stabilirea unor coeficienți de ierarhizare diferiți, echivalează cu o discriminare, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1 din nr.OG 137/2000.

Dealtfel, dovadă că activitatea de arhivă este în multe cazuri echivalentă cu cea a grefierilor, reiese din faptul că la examenele de promovare a treptelor profesionale în funcții, subiectele sunt aceleași pentru ambele categorii de concurenți, încât rezultă în mod implicit că nu există diferențieri între grefieri arhivari și celelalte categorii.

Verificând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs și prevederile legale în materie, curtea constată că recursul nu este fondat.

Astfel, primul criteriu de diferențiere între activitatea grefierilor de ședință și categoria grefierilor arhivari îl prezintă actele normative ce reglementează activitatea acestor categorii de funcționari.

Ori, actele normative ce reglementează acest domeniu u prevederi explicite în ceea ce privește, natura postului și a atribuțiilor de serviciu, complexitatea activității, riscuri profesionale și responsabilități, cerințe de studii și formare profesională.

În atare condiții nu se poate susține că nu există criterii de natură obiectivă, care să diferențieze activitatea unei categorii în raport de cealaltă, încât justificat aceste diferențieri se regăsesc și în modul de stabilire a coeficienților de ierarhizare.

Așadar nu se poate susține că acestor funcționari li se aplică un tratament diferențiat, încălcându-se principiul discriminării, soluția de respingere a acțiunii fiind legală și temeinică.

Așa fiind, în baza art. 312 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, și, împotriva sentinței nr. 1091 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2008.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Dact.

Ex. 2/21.02.2008

Președinte:Andrianu Virgil
Judecători:Andrianu Virgil, Apetroaie Eufrosina, Gheorghiu Neculai

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 153/2008. Curtea de Apel Suceava