Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1561/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1561/ Dosar nr-
Ședința publică din 16 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționarea recursului declarat de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice prin DGFP B și Tribunalul Brașov,împotriva sentinței civile nr. 1014/M din data de 09 iunie 2009 și împotriva sentinței civile nr. 1269/M din data de 02 octombrie 2009, precum și a recursului declarat de pârâtulMinisterul Justiției și Libertăților,împotriva sentinței civile nr. 1014/M din data de 09 iunie 2009, ambele sentințe fiind pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 14 decembrie 2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 decembrie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1014/M/9.06.2009, Tribunalul Brașova respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice, prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Tribunalul Brașov, invocată de pârât prin întâmpinare.
A admis acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor si în consecință:
A obligat pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecărui reclamant menționat mai sus diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 24.01.2008 și în continuare, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, cu excepția situaților în care reclamanții au avut contractul de muncă întrerupt sau suspendat.
A obligat pe paratul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
A respins acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții au funcția de agent procedural, aprod, șofer și respectiv muncitor de întreținere, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Art.3 din Legea 567/2004 stabilea ca personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni, registratori. Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii. Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural și aprod.
Ulterior, prin dispozițiile Legii 7/2006, art.3 din Legea 567/2004 a fost modificat in sensul ca au fost incluse in categoria funcțiilor conexe personalului auxiliar de specialitate si șoferii, alături de agenți procedurali si aprozi.
Conform dispozițiilor al.4 si 5 art.60 din același act normativ, (4) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Ministerului Justiției, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri se stabilește prin lege specială. (5) Până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin. (4). De asemenea, potrivit art.90 al. 1, prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu excepția dispozițiilor art. 68, 68^2, 68^3 și 68^4.
Analizând textele enunțate, rezulta ca, in privința salarizării personalului conex, in situația in care nu intra in vigoare o noua lege speciala, li se aplica dispozițiile care exista in acel moment.
Salarizarea grefierilor si a personalului auxiliar de specialitate a fost realizata in baza dispozițiilor Legii 50/1996, pana la abrogarea integrala a acesteia prin OG 8/2007. Nu se poate retine astfel susținerea reclamanților potrivit căreia, după intrarea in vigoare a Legii 7/2006, nu s-a adoptat un act normativ de salarizare a personalului auxiliar si conex.
Astfel, conform dispozițiilor art. 1 din OG 8/2007, prezenta ordonanță reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare. Actul normativ stabilește apoi coeficienții de multiplicare pentru funcțiile conexe personalului auxiliar, respective acelea de șofer, aprod si agent procedural.
In consecința, salarizarea personalului conex este reglementata legal, modalitatea de stabilire a salariului neprevazand includerea in salariul de baza a sporului de 50% din indemnizația de incadrare lunara. Acest spor a fost prevăzut doar in favoarea magistraților si personalului auxiliar de specialitate, iar instanța suprema a reținut ca aceste categorii sunt indreptatite la primirea lui chiar si in urma abrogării exprese.
Prin sentința civilă nr. 1269/M/3.09.2009, Tribunalul Brașovaa dmis cererea de completare a dispozitivului Sentintei civile nr.1014/M pronuntata de Tribunalul B in dosarul nr- formulata de reclamanta in contradictoriu cu reclamantele, -, -, -, si paratii Tribunalul B, Curtea de Apel B, Ministerul Justitiei si Ministerul Finantelor Publice pe cale de consecinta:
A dispus completarea dispozitivului sentintei mai sus mentionate in sensul ca obliga paratii sa calculeze si sa plateasca reclamantei diferentele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizatia de incadrare bruta lunara incepand cu data de 24.01.2008 si in continuare, sume reactualizate conform indicelui de inflatie la data platii si cu aplicarea dobanzii legale prevazute de OG 9/2000, cu exceptia situatiilor in care reclamanta a avut contractul de munca intrerupt sau suspendat.
A obligat pe paratul Ministerul Finantelor Publice sa vireze fondurile de bani necesare achitarii diferentelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, mentionate anterior.
Completarea dispozitivului s-a făcut in abele exemplare ale sentintei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Cererea de chemare in judecata a fost formulata de reclamanții, și au calitatea de grefier, aspect ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar si PANTU, personal conex.
Reclamanta a semnat cererea de chemare in judecata aflându-se la poziția 9. 3, si a depus copie carnet de munca seria - nr.- si copie Carte de identitate 79-94 din care reiese ca are calitatea de grefier la Judecătoria Făgăraș începând cu data de 13.06.2005 poziția 80 93 pana in prezent.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.1 pct. 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantei, urmând ca instanța să dispună în consecință.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, tribunalul a admis cererea de completare a dispozitiv Sentinței civile nr.1014 pronunțata de Tribunalul Brașov in dosarul nr- formulata de reclamanta in contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției si Ministerul Economiei si Finanțelor si pe cale de consecință a dispus completarea dispozitivului sentinței mai sus menționate in sensul ca a obligat pârâții sa plătească reclamantei diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 24.01.2008 și în continuare, sume reactualizate conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, cu excepția perioadelor în care reclamanta a avut contractul de muncă suspendat sau întrerupt.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, tribunalul a obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate mai sus.
Împotriva acestor sentințe s-a declarat recurs de recurenții Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor B și Ministerul Justiției și reclamanții, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamanți. Se invocă lipsa calității procesuale pasive pentru perioadele în care reclamanții nu au avut calitatea de personal la instanțele din raza de competență.
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta. Apreciază că aplicarea dobânzii legale și actualizarea cu indicele de inflație pentru sumele constând în spor de 50% nu se justifică.
Ministerul Justiției critică sentința pentru existența autorității de lucru judecat și pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi. Totodată, se critică dispoziția instanței de reactualizare a sumelor acordare cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Criticile recurentului Ministerul Justiției cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov, trebuie subliniat faptul că recurenta avea obligația să precizeze și să dovedească în același timp perioadele exacte în care reclamanții au avut raporturi de muncă cu alte instanțe din țară. Verificând sentința de fond se constată că prima instanță a avut în vedere doar perioada în care reclamantele au fost încadrate în cadrul Judecătoriei Făgăraș.
Excepția autorității de lucru judecat invocată de recurentul pârât Ministerul Justiției va fi respinsă în temeiul dispozițiilor art. 166 Cod procedură civilă rap. la art. 1201 Cod civil, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 120/M/24.01.2008, pronunțată în dosarul nr. -, Tribunalul Brașova respins pretențiile reclamanților de acordare a sporului de 50% pentru viitor, întrucât diferențele de drepturi de natură salarială sunt acordate cu titlu de despăgubiri și de aceea ele au un caracter limitat în timp. În condițiile în care nu se intervine la nivel legislativ pentru acordarea acestui spor, reclamanții au dreptul la acțiuni ulterioară în despăgubiri.
Întrucât prin sentința menționată, instanța nu s-a pronunțat pe fondul pretențiilor reclamanților, ci a respins cererea de acordare a sporului de 50% și pentru viitor, motivând că aceștia au dreptul să formuleze o acțiune ulterioară în despăgubiri, Curtea reține că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 Cod civil pentru a opera autoritatea de lucru judecat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Tribunalul Brașov, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 1014/M/9.06.2009 a Tribunalului Brașov.
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Tribunalul Brașov și Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B împotriva sentinței civile nr. 1269/M/3.09.2009 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./18.01.2010
Tehnoredact./22.01.2010/ 28 ex.
Jud. fond.
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma, Maria
