Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1563/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1563/R-CM
Ședința publică din 02 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației în anulare formulatăSC SA RM., cu sediul în--5, județul V, împotriva deciziei civile nr.279/R-CM din 31 martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-.
Procedura este legal îndeplinită.
Contestația este scutită de plata taxei de timbru.
Dezbaterile de fond asupra recursului au avut loc la data de 26 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra contestației în anulare constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 9.04.2008, contestatoarea SC SA a solicitat în contradictoriu cu anularea deciziei civile nr.279/RC/31.03.2008 pentru motivul prevăzut de art.318 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii așa cum a fost precizată în cursul cercetărilor judecătorești s-a arătat că hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale ce a constat în aceea că la pronunțare nu s-au avut în vedere hotărârile judecătorești irevocabile pronunțate între aceleași părți și care au confirmat o stare de fapt diferită de aceea reținută în hotărârea ce face obiectul contestației în anulare.
De asemenea, instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de nelegalitate invocată de către contestatoare cu privire la sentința civilă nr.981/2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
Privitor la motivul omisiunii cercetării motivelor de recurs, contestatoarea a arătat că instanța nu s-a referit la faptul că reclamantul nu s-a conformat dispoziției de încheiere a unei polițe de asigurare, nu a făcut referire la suma de 6.640 lei ce făcea obiectul primului motiv de recurs, iar cu privire la executarea deciziei nr.374/R-CM/2005, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, nu a pus în discuția părților prescripția dreptului de a solicita executarea silită.
Analizând contestația în anulare, în limita motivelor invocate, se apreciază ca nefondată pentru argumentele ce urmează:
Se pot retracta hotărârile irevocabile pronunțate în recurs atunci când dezlegarea soluției este rezultatul unei greșeli materiale, ori când instanța a respins calea de atac sau a admis-o numai în parte fără să cerceteze vreunul dintre motivele de legalitate potrivit art.318 Cod procedură civilă.
Primul motiv al contestației în anulare se referă la greșeala materială săvârșită de către instanță la deliberare, constând în aceea că a omis a ține cont de hotărâri irevocabile, opozabile părților ce confirmau alte situații juridice.
Omisiunea instanței de a ține cont la deliberare de un mijloc de probă sau de a face o apreciere eronată cu privire la acesta nu poate să fie reținută ca o greșeală materială în înțelesul art.318 Cod procedură civilă.
Greșeala materială în accepțiunea art.318 Cod procedură civilă, trebuie să fie considerată ca o greșeală evidentă și involuntară pe care instanța o realizează confundând elemente importante sau date din dosarul cauzei și nu omisiunea acesteia de a cerceta o dovadă.
Omisiunea instanței de a aprecia dovezile sau de a le ignora pot fi considerate greșeli de judecată, astfel că remedierea lor are loc numai în căile ordinare de atac și nu în cadrul unei contestații în anulare, reglementate ca o cale de retractare ce se exercită numai în cazurile expres prevăzute de lege de art.318 Cod procedură civilă.
Al doilea motiv al contestației în anulare se referă la omisiunea instanței de recurs de a cerceta primul motiv invocat cu privire la nelegalitatea sentinței civile nr.981/23.11.2007.
Potrivit cererii de recurs, contestatoarea a criticat soluția primei instanțe de a nu se pronunța cu privire la formulările formulate de către aceasta în legătură cu suma de 6.640 lei ce reprezintă indexări pentru plata cu întârziere a drepturilor salariale acordate prin decizia nr.374/2005, neputându-se reține nicio culpă în sarcina pârâtei în legătură cu reactualizarea sumei deoarece reclamantul a solicitat ulterior emiterii titlului completarea dispozitivului hotărârii.
De asemenea, instanța a dat o interpretare greșită actului juridic dedus judecății, respectiv deciziei nr.374/2005 și nu a ținut cont de împrejurarea că trebuia să încheie o nouă poliță de asigurare, conform unei alte dispoziții luate de instanță.
Motivele invocate de către recurentă nu au fost structurate potrivit dispozițiilor art.302 alin.1 punctul c Cod procedură civilă, acestea fiind sintetizate de către instanța de recurs, asupra cărora s-a pronunțat în ordine.
Primul motiv de recurs s-a referit la apărarea contestatoarei privind indexarea greșită a sumei la care a fost obligată fără a se reține în sarcina acesteia vreo culpă.
Apărarea recurentei a fost analizată de către instanța de recurs atunci când a reținut că desfacerea nelegală a contractului individual de muncă încheiat cu reclamantul s-a datorat culpei acesteia de pe urmă, astfel că toate drepturile recunoscute în favoarea lui au fost efectul și măsurii disciplinare aplicate în mod greșit.
Și cu privire la polița de asigurare la care a făcut referire contestatoarea, instanța de recurs a reținut că prin deciziile civile nr.374/2005, respectiv 562/2007 s-a statuat asupra culpei pârâtei - contestatoare de a fi răscumpărat polița de asigurare anterior expirării termenului pentru care era încheiată.
Contestatoarea a apreciat că obiecțiunea instanței de recurs de a pune în discuția părților din oficiu prescripția dreptului la executarea silită a deciziei civilă nr.374/2005 constituie de asemenea un motiv de contestație în anulare prevăzut de art.318 Cod procedură civilă.
Instanța de recurs este obligată să răspundă la toate motivele de recurs invocate de către parte, având posibilitatea să le grupeze atunci când între acestea există o legătură strânsă și pot fi analizate printr-un argument comun sau să le analizeze pe fiecare în parte.
Omisiunea de a cerceta unul dintre motivele de recurs poate să fie temei al contestației în anulare numai în măsura în care instanța nu l-a cercetat în niciun fel, potrivit sintagmei de "omisiune", nu și în ipoteza în care a făcut o referire sumară la critica privind legalitatea deciziei.
De asemenea, în redactarea textului prevăzut de art.318 Cod procedură civilă, legiuitorul a avut în vedere motivele de recurs invocate de către parte a căror cercetare a fost omisă și nu acelea de ordine publică pe care instanța le putea invoca din oficiu.
Excepția prescrierii dreptului la executare silită este una de ordine publică pe care instanța o putea invoca din oficiu, însă omisiunea invocării acesteia nu se poate încadra în textul de lege enunțat pentru argumentul mai sus expus.
În raport de toate aceste argumente, contestația în anulare este neîntemaiată, urmând ca pe cale de consecință să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată deSC SA RM., cu sediul în--5, județul V, împotriva deciziei civile nr.279/R-CM din 31 martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr-, intimat fiind cu domiciliu în Rm. V,-,. 6,. C,.4, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
/4 ex/04.11.2009
Jud.recurs;;
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Ion Rebeca, Florina Andrei
