Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1618/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTISECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.1618
Ședința publică din data de 5 august 2009PREȘEDINTE: Popescu Vera Andrea JUDECĂTORI: Popescu Vera Andrea, Pigui Cristina Violeta
-- Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâțiiCurtea de APEL PLOIEȘTI,cu sediul în P,-, județ P șiMinisterulJustiției,cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1149 din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanții,,toți prin reprezentant legal, cu domiciliul ales la Tribunalul Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, intimații pârâțiTribunalul Dâmbovițacu sediul în Târgoviște,-, județ D șiMinisterul Economiei și Finanțelorcu sediul în B,-, sector 5.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții-pârâți Curtea de APEL PLOIEȘTI, Ministerul Justiției, intimați-reclamanții, și intimații- pârâți Tribunalul Dâmbovița și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta -pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin motivele de recurs, a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului și, față de împrejurarea că prin motivele de recurs, recurenta-pârâtă Curtea de APEL PLOIEȘTIa solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămânând în deliberare, pronunță următoarea hotărâre:
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr- reclamanții, și
2
, au chemat în judecată pe pârâții Statul Român - reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Dâmbovița, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța,aceștia să fie obligați la plata către reclamanți a procentului de 9,5% reținut ca urmare a acordării drepturilor salariale restante ce reprezintă sporul de vechime conform sentinței civile nr. 1227/20.09.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
In motivarea cererii, reclamanții au arătat că în luna octombrie 2007, în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile le-au fost plătite drepturi salariale restante, cu aplicarea procentului de CAS pentru întreaga sumă, Tribunalul Dâmbovița considerând că Legea nr. 250/2007, prin care s-a modificat Legea nr. 19/2007 se aplică și drepturilor salariale restante chiar dacă perioada de referință la care s-au referit sentințele este mult anterioară acestei modificări.
Astfel, art. 23 alin 3 din Legea nr. 19/2007 s-a modificat și are următorul cuprins: " baza de calcul prevăzută la alin 1 și 2 este venitul brut realizat lunar " iar textul din vechea reglementare limita reținerea CAS la o bază de calcul ce nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.
S-a mai motivat că CAS se calculează la venitul lunar și în perioada la care se refereau hotărârile judecătorești că reclamanții au fost privați de sporul de vechime tocmai din culpa pârâților, cu atât mai mult cu cât aceștia erau obligați să achite sumele la data rămânerii definitive a hotărârilor judecătorești, când nu era în vigoare Legea nr. 250/2007, neputându-și invoca propria culpă.
S-au anexat: tabele nominale cu semnăturile reclamanților și sentința civilă nr. 1118/6.09.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Prin întâmpinare, Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a sa, motivat de faptul că rolul său este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestor bugete, că Ministerul Economiei și Finanțelor este un terț față de raportul de muncă existent între reclamanți și ceilalți pârâți.
Prin întâmpinare, Ministerul Justiției a solicitat respingerea cererii motivat de faptul că pentru plata drepturilor salariale începând cu luna august 2007 angajatorul a determinat CAS datorat de angajat, folosind baza de calcul aplicabilă potrivit legii la data plății, respectiv venitul brut realizat lunar, fără a plafona această bază la 5 salarii medii brute pe economie, în aport cu principiul neretroactivității legii.
Prin sentința nr. 1149 din 19 noiembrie 2007, Tribunalul Dâmbovițaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și a respins cererea față de acesta, a admis cererea formulată de reclamanții, și și a obligat pârâții să plătească reclamanților reținerea de 9,5% din drepturile salariale restante acordate în baza sentinței civile nr. 1227/20.09.2006 a Tribunalului Dâmbovița.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a constatat, în legătură cu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, că aceasta este întemeiată, motivat de faptul că această instituție are atribuții în ceea ce privește elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza
3
proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, că este un terț față de raportul juridic de muncă existent între reclamanți și ceilalți pârâți.
A mai reținut tribunalul că reclamanții sunt judecători și asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Dâmbovița, iar prin sentința civilă nr. 1227/20.09.2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr.5864/2006 au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Dâmbovița să plătească acestora drepturi salariale reprezentând sporuri salariale în cuantumul prevăzut de reglementările în vigoare pentru perioada 21.07.2003- 21.07.2006 și în viitor.
Tribunalul a mai reținut că, potrivit art. 23 alin 1 și 2 din Legea nr. 19/2000, baza de calcul pentru CAS o reprezenta salariul individual brut realizat lunar, iar Legea nr. 250/2007 a intrat în vigoare în luna iulie 2007.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că, având în vedere că drepturile salariale ce reprezentau spor de vechime se referă la o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 250/2007, sunt aplicabile la reținerea CAS prevederile art. 23 din Legea nr. 19/2000, știut fiind că legea civilă nu retroactivează, acest principiu fiind recunoscut și de Constituția României.
Mai mult, drepturile salariale trebuiau acordate reclamanților de la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 1227/2006, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, care este, conform art. 289 din Codul Muncii, executorie de drept, astfel că pârâții nu își pot invoca propria culpă, aceea de neexecutare a hotărârii la termen, pentru a-i prejudicia pe reclamanți, prin aplicarea dispozițiilor noii legi.
Față de aceste considerente, acțiunea a fost admisă ca întemeiată, în parte, numai împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Dâmbovița, respingând cererea față de Statul Român - reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru lipsa calității procesuale pasive, neexistând raporturi de muncă între reclamanți și acest pârât, cererea având natura unui conflict de muncă.
împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art.304 pct.9 pr.civilă.
Ambii recurenți au învederat că potrivit legii nr.250/2007 s-au reținut contribuțiile de asigurări sociale din venitul brut acordat în baza sentinței judecătorești titlu executoriu.
De asemenea, normele de drept fiscal sunt de natură imperativă, iar contribuția la asigurările sociale are natura juridică a unei obligații financiar -bugetară, bugetul asigurărilor sociale de stat fiind parte componentă a bugetului general consolidat al statului.Ca atare reclamanții au devenit părți în raportul de drept fiscal.
In acord cu principiul neretroactivității legii, Legea nr. 250/2007 a fost aplicată de la data intrării ei în vigoare, respectiv 22.07.2007.Prin această lege, baza de calcul prevăzută la alin. 1 și 2 din art.23 din Legea nr. 19/2000 o constituie venitul brut realizat lunar.
In concordanță cu principiul contributivității constatat la art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000, a fost reglementată obligația asiguraților în sistemul public de pensii de a plăti contribuția de asigurări sociale într-o cotă având ca bază venitul brut realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile.
Plata contribuțiilor asigurărilor sociale impune ca drepturile salariale acordate să fie luate în considerare la calculul punctajului pensiei părților reclamante.
Intimatul a formulat întâmpinare la recursurile formulate solicitând respingerea lor ca nefondate.
în recurs nu au fost administrate alte probatorii.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei sub toate aspectele conform art.304 pct.l pr.civilă, Curtea constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Potrivit legii nr.250/2007 s-au reținut contribuțiile de asigurări sociale din venitul brut acordat reclamanților în baza sentinței judecătorești titlu executoriu.
De asemenea, normele de drept fiscal sunt de natură imperativă, iar contribuția la asigurările sociale are natura juridică a unei obligații financiar -bugetară, bugetul asigurărilor sociale de stat fiind parte componentă a bugetului general consolidat al statului.Ca atare reclamanții au devenit părți în raportul de drept fiscal.
în acord cu principiul neretroactivității legii, Legea nr. 250/2007 a fost aplicată de la data intrării ei în vigoare, respectiv 22.07.2007.Prin această lege baza de calcul prevăzută la alin. 1 și 2 din art.23 din Legea nr. 19/2000 o constituie venitul brut realizat lunar.
în concordanță cu principiul contributivității constatat la art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000 a fost reglementată obligația asiguraților din sistemul public de pensii de a plăti contribuția de asigurări sociale într-o cotă având ca bază venitul brut realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile.
Plata contribuțiilor asigurărilor sociale este o condiție ca drepturile salariale acordate să fie luate în considerare la calculul punctajului pensiei părților reclamante.
Așa fiind în baza art. 312 alin. 1 pr.civilă, Curtea urmează să admită ambele recursuri, să modifice în parte sentința în sensul că va respinge acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU A CESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâțiiCurtea de APEL PLOIEȘTI,cu sediul în P,-, județ P șiMinisterul Justiției,cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.l 149 din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimații reclamanții,,toți prin reprezentant legal, cu domiciliul ales la Tribunalul Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, intimații pârâțiTribunalul Dâmbovițacu sediul în Târgoviște, Bd.
5
-, nr.34, județ D șiMinisterul Economiei și Finanțelorcu sediul în B,-, sector 5.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată. Menține restul dispozițiilor sentinței. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 august 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Popescu Vera Andrea, Pigui Cristina Violeta
- - - - - -
Grefier,
Fiind în concediu de odihnă semnează Grefier șef secție
Operator de date cu caracter personalNr. notificare 3120
Red.CP
Tehnored./MI
12 ex/03.09.2009
nr- Tribunal
Gh. -,.
Președinte:Popescu Vera AndreaJudecători:Popescu Vera Andrea, Pigui Cristina Violeta