Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1780/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1780/
Ședința publică din 26 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC""SA, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.239, împotriva încheierii de ședință din 12 2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- (număr în format vechi 4120/2009).
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor și susținerile reprezentantului pârâtei recurente au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 25 2009, care face parte integrantă din prezenta, când s-a amânat pronunțarea pe data de azi, 26 2009, iar în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 12 2009, Tribunalul Mureșa respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii - prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. 4 și 5, art. 73 alin. 3 lit.p și art. 97 alin.1 din Constituția României.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta - recurentă solicitând instanței modificarea încheierii atacate, sesizarea Curții Constituționale și suspendarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.
În drept, pârâta a invocat ca motiv de recurs dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, conform cărora hotărârea atacată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
In dezvoltarea motivelor de recurs în primul rând pârâta - recurentă a susținut că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate și în acest sens a făcut trimitere la dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, care prevăd condițiile necesare pentru a fi sesizată Curtea Constituțională.
În al doilea rând, pârâta - recurentă a susținut că dispozițiile art. 298 alin. 2 din Codul muncii vin în contradicție cu principiile prevăzute de art. 1 alin. 4 și 5, de art. 73 alin. 3 și respectiv 79 alin.1 din Constituția României, argumentând în acest fel cererea de sesizare a Curții Constituționale.
În fine, pârâta - recurentă a arătat în al treilea rând că prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 respectiv cele cuprinse în art. 284 din Codul muncii, par a veni în contradicție și, astfel, suntem în prezența a două dispoziții legale, aparent cu același obiect, pe care instanța de judecată este chemată a le ierarhiza și a stabili astfel competența materială de soluționare a litigiului dedus judecății.
În susținerea acestui punct de vedere pârâta - recurentă a subliniat că legiuitorul avea obligația de a asigura adoptarea unor dispoziții legale și eficiente din punct de vedere a aplicabilității acestora, în sensul că acestea trebuie să fie coerente, să aibă vocația de a respecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să aibă o aplicabilitate practică uniformă, în sensul de a evita o jurisprudență neuniformă.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea încheierii Tribunalului Mureș.
Intimata a subliniat că instanța de fond stabilit în mod corect caracterul inadmisibil al cererii de sesizare a Curții Constituționale, considerând că exercitarea acestui drept s-a făcut doar pentru a duce la tergiversarea soluționării cauzei.
Verificând încheierea atacată, Curtea constată că recursul este nefondat.
În fapt, în cadrul acțiunii prin care reclamanta - intimată a solicitat obligarea pârâtei-recurente la plata unor drepturi salariale s-a formulat o cerere de sesizare a Curții Constituționale invocându-se excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin.2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003.
Potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, pentru a fi admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale, în vederea verificării constituționalității unui text dintr-o lege sau dintr-o ordonanță, este necesar ca, pe de o parte, textul cu privire la care se invocă neconstituționalitatea să aibă legătură cu dezlegarea acelei pricini, iar pe de altă parte, să nu se fi pronunțat o decizie care să fi constatat deja neconstituționalitatea.
Din aceste dispoziții legale rezultă că instanța de contencios constituțional verifică doar compatibilitatea unor acte normative cu principiile stabilite de Constituția României.
Analizând însă excepția de neconstituționalitate, se observă că, în realitate, pârâta-recurentă nu invocă neconcordanțe între dispozițiile art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 și principiile stabilite prin art. 1, 73 și 79 din Constituție, ci doar invocă chestiuni de aplicare în timp a dispozițiilor referitoare la competența instanțelor de judecată în soluționarea acestor litigii. De altfel, acest lucru a fost constatat chiar de către Curtea Constituțională printr-o serie de decizii ( de exemplu nr. 1005/2009, 1016/2009, 1017/2009), motiv pentru care a respins sesizările ca inadmisibile.
Prin urmare, constatând că în mod corect și în concordanță cu practica Curții Constituționale, Tribunalul Mureșa stabilit caracterul inadmisibil al excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiile legale în materie și în conformitate cu art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SC""SA, cu sediul în B, sector 1, Calea, nr.239, împotriva încheierii de ședință din 12 2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILA.
Pronunțată în ședință publică din 26 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
Jud.fond:
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
