Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Încheierea /2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 12 martie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Apetroaie Eufrosina
JUDECĂTOR 3: Dumitraș Daniela
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamantul, cu domiciliul în municipiul F,-, județul S și de pârâta - F, cu sediul în municipiul F,-, județul S, împotriva sentinței nr. 82 din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul s-au prezentat contestatorul-recurent, asistat de avocat și avocat, pentru pârâta-recurentă, lipsă fiind reprezentantul intimatei Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța a lăsat cauza la a doua strigare având în vedere lipsa avocatei, pentru pârâta-recurentă.
La cea de-a doua strigare au răspuns reclamantul-recurent, asistat de avocat și avocat, pentru pârâta-recurentă.
Fiind întrebat, reclamantul, a arătat că a lucrat la societate din anul 1996 până în iunie 2006, data încetării contractului de muncă. De asemenea, a mai arătat că nu s-a înscris la șomaj întrucât societatea a refuzat eliberarea adeverinței.
Avocat, pentru pârâta-recurentă, a cerut amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Avocat, pentru reclamantul-recurent a invocat excepția de tardivitate a introducerii recursului, precizând că hotărârea primei instanțe a fost comunicată la 22 ianuarie 2009, iar recursul s-a depus la 3 februarie 2009, termenul de declarare a recursului fiind la 2 februarie 2009.
Instanța constatând recursurile în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamantul-recurent, reiterând pe larg motivele de recurs cerut admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată. A arătat că sentința este nelegală, întrucât deși s-a reținut culpa intimatei în a nu întocmi și înainta actele necesare în vederea înscrierii în șomaj, acesta este lipsit de drepturile ce i se cuvin și că nu i s-a trecut în carnetul de muncă perioada de 12 luni ca vechime în muncă. Cu privire la aplicarea art. 276 Cod procedură civilă a arătat că rămâne la aprecierea instanței acest capăt de cerere. Totodată, a arătat că recursul declarat de pârâtă este tardiv, acesta fiind depus la arhivă la 3 februarie 2009. Cu privire la recursul declarat de pârâtă a cerut respingerea acestuia ca nefondat.
Avocat, pentru pârâta-recurentă, cu privire la tardivitatea invocată, a arătat că urmează să verifice dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu aceasta. A cerut admiterea recursului așa cum a fost formulat. Cu privire la cererea de despăgubiri a arătat că se impune a fi respinsă întrucât nu s-a făcut dovada că reclamantul a cerut despăgubiri.
În republică avocat, a invocat dispozițiile art. 34 al. 5 din Codul muncii și nr.HG 168/2006.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA
Pentru a da posibilitatea avocatei, pentru pârâta-recurentă, să depună concluzii scrise,
DISPUNE:
În temeiul dispozițiilor art. 156 al. 2 din Codul d e procedură civilă, amână pronunțarea la 19 martie 2009, ora 12,00.
Președinte, Judecători, Grefier,
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 313
Ședința publică din 19 martie 2009
Președinte - -
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul, cu domiciliul în municipiul F,-, județul S și de pârâta - F, cu sediul în municipiul F,-, județul S, împotriva sentinței nr. 82 din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința din publică din 12 martie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a va posibilitatea avocatei, pentru pârâta-recurentă, să depună concluzii scrise, cauza s-a amânat pentru astăzi, 19 martie 2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava înregistrată sub nr.7302/86 din 17.10.2008, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu intimatele "" - F și Inspectoratul Teritorial d e Muncă S, anularea deciziei nr. 965 din 22 martie 2007, emisă de prim-pârâtă, obligarea intimatei "" - la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea ajutorului de șomaj începând cu data de 09.06.2006 pe o perioadă de 12 luni, obligarea intimatului Inspectoratul Teritorial d e Muncă S la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă cu privire la perioada de șomaj, obligarea intimatei "" - F la corectarea mențiunilor din carnetul de muncă pentru perioada 18.04. - 09.06.2006, în sensul de a se înscrie perioada lucrată și nu concediu medical, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea cererii, contestatorul a arătat că decizia nr. 33 din 15.05.2006 nu mai putea fi anulată cât timp a fost menținută printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, iar noua decizie este emisă inutil și fără consecințe juridice.
Motivând acțiunea reclamantul a arătat că prin decizia nr. 33 din 15.05.2006 s-a dispus încetarea raporturilor de muncă conform art. 65 alin. 1 din Codul muncii, ca urmare desființării postului, dar această decizie a fost menținută doar parțial în sensul modificării datei încetării raporturilor de muncă prin sentința civilă 1944 din 04.12.2006 a Tribunalului Suceava prin decizia 146/2007 a Curții de Apel Suceava.
A mai susținut contestatorul că în carnetul de muncă s-au făcut mențiuni greșite cu privire la perioada în care s-a aflat în incapacitate de muncă, concediul medical încetând la data de 18.04.2006, precum și faptul că în carnetul de muncă s-au făcut mențiuni greșite cu privire la perioada incapacității de muncă, aceasta încetând la 18.04.2006.
Pârâtul Inspectoratul teritorial d e Muncă Sas olicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că nu a fost sesizată cu vreo cerere din partea reclamantului sau unitatea angajatoare în privința modificării carnetului de muncă.
Intimata, "" -, deși legal citată nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul Suceava, prin sentința civilă nr. 82 din 12.01.2009 a dispus următoarele:
- a admis în parte acțiunea formulată de contestatorul față de intimata "" - F;
- a anulat decizia nr. 965 din 29.03.2007 emisă de intimată;
- a obligat intimata să plătească contestatorului despăgubiri constând în ajutorul de șomaj care s-ar fi cuvenit acestuia conform Legii 76/2002, în perioada 09.06.2006 - 09.06.2007;
- a obligat intimata să rectifice mențiunile din carnetul de muncă al contestatorului în sensul că suspendarea activității pentru concediu medical a încetat la data de 18.04.2006, în perioada 18.04.2006 - 09.06.2006 constituind vechime în muncă;
- a respins cererea având ca obiect obligarea Inspectoratului Teritorial d e Muncă S de a efectua mențiuni în carnetul de muncă al contestatorului a perioadei de șomaj, ca nefondată;
- a obligat intimata "" - F să plătească contestatorului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin considerentele sentinței, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 33 din 15.05.2006 emisă de "" - F s-a dispus încetarea raporturilor de muncă ale contestatorului începând cu data de 18.04.2006, în temeiul dispozițiilor art. 65 alin. 1 din Codul muncii, dar prin sentința civilă nr. 1944 din 05.12.2006, Tribunalul Suceavaa admis contestația împotriva deciziei nr. 33 din 15.05.2006, stabilind ca dată a încetării raporturilor de muncă, data de 09.06.2006.
Ulterior, unitatea angajatoare a emis decizia nr. 965 din 9.06.2006, prin care a dispus încetarea raporturilor de muncă cu data de 9.06.2006, cu drept de preaviz începând cu 18.05.2006, anulând și decizia nr. 33/2006, emisă anterior, instanța de fond apreciind că această măsură era nelegală din moment ce decizia inițială a fost modificată, în sensul încetării raporturilor de muncă cu 9.06.2006, prin sentința civilă nr. 1944/4.12.2006 a Tribunalului Suceava.
Referitor la cererea pentru despăgubiri s-a reținut că potrivit art. 34 din Legea nr. 76/2002, persoanele cărora le-au încetat activitatea din motive neimputabile beneficiază de șomaj, dacă îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de lege, respectiv stagiul de cotizare minim de 12 luni în ultimele 24 luni premergătoare datei înregistrării cererii, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare, nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii și sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.
Întrucât societatea angajatoare nu a virat la bugetul de stat contribuțiile în favoarea contestatorului pentru perioada aprilie - 13 iunie 2006, nefiind certificat stagiul de cotizare pentru persoanele în activitate s-a reținut că, contestatorul nu a beneficiat de ajutorul de șomaj, fiind depășit termenul de 12 luni stabilită de legea enunțată, fiind astfel îndreptățit la acordarea despăgubirilor constând în ajutorul de șomaj pe 12 luni, conform art. 39 lit. c din Codul muncii.
Cât privește înscrierea în carnetul de muncă întrucât contestatorul nu a beneficiat de drepturi bănești lunare din bugetul asigurărilor pentru șomaj, ci s-a stabilit răspunderea angajatorului conform art. 269 Codul munciia fost respins capătul de cerere pentru înscrierea ca vechime în muncă a perioadei de 12 luni la care era îndreptățit ajutorul de șomaj.
Instanța de fond a mai reținut că în carnetul de muncă s-au făcut mențiuni cu privire la suspendarea contractului individual de muncă pe perioada concediului medical, situație ce rezultă și din sentința civilă nr. 1944 din 4.12.2006 a Tribunalului Suceava, contractul individual de muncă fiind suspendat pentru perioada 26.08.2005 - 31.03.2006 iar pentru perioada 18.04.9.06.2006 angajatorul a fost obligat la plata drepturilor salariale obligând unitatea angajatoare la efectuarea rectificărilor în carnetul de muncă.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, unitatea angajatoare a fost obligată la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamantul și Societatea Comercială "" -
Prin recursul formulat reclamantul a criticat sentința invocând dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, solicitând modificarea sentinței și admiterea în totalitate a sentinței, în sensul de a se înscrie în carnetul de muncă a perioadei de 12 luni de ajutor de șomaj și acordarea în totalitate a cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei.
Motivând recursul reclamantului a susținut în mod greșit că atâta timp cât nu a beneficiat de drepturile bănești lunare din bugetul asigurărilor pentru șomaj, ci de despăgubiri nu sunt îndeplinite cerințele pentru efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă, susținând totodată faptul că datorită culpei angajatorului nu a beneficiat de ajutorul de șomaj astfel încât despăgubirea trebuia să fie integrală. În acest sens, s-a arătat că drepturile salariale pentru luna iunie 2006 au fost achitate abia la data de 9.12.2008, urmarea litigiului intervenit, solicitând acordarea integrală a cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei, nefiind justificată reducerea acestora.
Societatea Comercială " " - F, prin recursul formulat a criticat sentința invocând nelegalitatea acesteia arătând că până la data de 18.04.2006 contribuțiile de asigurări sociale au fost actualizate la zi, contestatorul îndeplinind condițiile prevăzute de art. 34 din Legea nr. 76/2002, întrucât în ultimele 24 de luni premergătoare activității a fost realizat cu stagiu minim de cotizare de 12 luni, nefiind dată culpa societății pentru faptul că petentul nu a beneficiat de ajutor de șomaj, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul respingerii cererii de despăgubiri și obligarea la plata cheltuielilor de judecată din recurs.
Analizând recursurile prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor formulate se constată următoarele:
Cu privire la excepția de tardivitate a recursului, din verificarea actelor dosarului se constată că acesta a fost declarat în termen, sentința civilă nr. 82 din 12 ianuarie 2009 a fost comunicată la data de 23.01.2009, conform borderoului corespondenței, iar recursul formulat de recurenta - a fost înregistrat la Tribunalul Suceava la data de 3.02.2009, încadrându-se astfel în termenul de 10 zile prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999, calculat pe zile libere, conform dispozițiilor art. 103 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei se constată că prin dispozițiile art. 34 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare sunt stabilite condițiile care trebuiesc îndeplinite în mod cumulativ pentru acordarea indemnizației de șomaj.
Printre aceste condiții legea a prevăzut la art. 34 al. 1 lit. un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 luni premergătoare datei înregistrării cererii prin alin. 11prevăzându-se faptul că la stabilirea perioadei de 24 de luni nu se ia în calcul perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depășește 30 de zile.
Conform art. 38 din legea enunțată, indemnizația de șomaj se acordă persoanelor prevăzute la art. 17, dar la cerere, acordându-se după caz, de la data încetării raporturilor de muncă, a încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu precum și alte situații reglementate expres, indemnizația de șomaj acordându-se în termen de 30 zile de la înregistrării cererii la agenția de ocupare a forței de muncă, sau dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 30 zile dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevăzută la alin. 1, această indemnizație se acordă începând cu data înregistrării cererii, legea stabilind că termenul de 12 luni este un termen de decădere din drepturi.
Așa cum rezultă din sentința civilă nr. 1944 din 4.12.2006 a Tribunalului Suceava, pronunțată în dosarul nr-, irevocabilă prin decizia nr. 146 din 20.02.2007 a Curții de Apel Suceava, raporturile de muncă ale reclamantului angajat la "" - F au încetat la data de 9.06.2006, instanța reținând prin considerentele sentinței că reclamantul nu prestat activitate în favoarea unității în perioada 28.08.2005 - 31.03.2006, raporturile de muncă fiind suspendate ca urmare a incapacității de muncă.
Față de această situație reclamantul a îndeplinit cerința prevăzută de art. 34 din alin. 1 lit. a din Legea nr. 72/2002 realizând un stagiu de minim 12 luni, ultimele 24 luni (în această perioadă fiind cuprinsă și incapacitatea temporară de muncă) dar nu a formulat cerere pentru acordarea ajutorului de șomaj la unitatea abilitată pentru acordarea indemnizației de șomaj, astfel încât în mod nelegal a fost obligată unitatea angajatoare la plata despăgubirilor constând în ajutorul de șomaj ce i s-ar fi cuvenit pentru perioada 9.06.2006 - 9.06.2007.
Pentru aceste considerente în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă recursul unității va fi admis cu consecința modificării parțiale a sentinței și respingerii cererii de obligare a "" - F la plata despăgubirilor menționate, cu menținerea celorlalte dispoziții.
Cât privește recursul reclamantului se constată că acesta este nefondat întrucât în raport de admiterea parțială a acțiunii reclamantului se justifica acordarea parțială a cheltuielilor de judecată în raport de dispozițiile art. 276 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția tardivității formulării recursului de către intimata recurentă -
Admite recursul declarat de intimata recurentă - F, împotriva sentinței civile nr. 82 din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 82 din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- în sensul că:
Respinge cererea de obligare a intimatei - F să plătească contestatorului despăgubiri constând în ajutorul de șomaj care s-ar fi cuvenit acestuia conform Legii 76/2002 în perioada 9.06.2006 - 9.06.2007 ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge recursul declarat de contestatorul-recurent ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex.2/17.04.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Apetroaie Eufrosina, Dumitraș Daniela
