Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 202/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZI A CIVILA Nr. 202/

Ședința publică din 26 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și CURTEA DE APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.1332/4.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 20 februarie 2008, când părțile au lipsit, iar încheierea din acea zi face parte integrantă din prezenta hotărâre. Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26 februarie 2008.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr. 1332/2007 a Tribunalului Brașov, au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile invocate in cauza, respectiv:

-exceptia inadmisibilității acțiunii;

-exceptia tardivității introducerii acțiunii;

-exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finanțelor;

-exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Justiției;

-exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Public -Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție;

-exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratei Curtea de Apel Brașov;

-exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Tribunalul

A admis exceptia prescriptiei partiale a dreptului material la actiune, invocata din oficiu.

A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Directia Generale a Finantelor Publice B, invocata din oficiu.

A admis in parte actiunea formulata de reclamantii, G,C si, in contradictoriu cu paratii Tribunalul, Parchetul de pe langa Tribunalul, Parchetul de pe langa Curtea de Apel B, Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei si Finantelor si Ministerul Justiției.

A obligat parații Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov si Ministerul Public -Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție sa stabilească pentru reclamantul indemnizația de încadrare bruta lunara corespunzătoare coeficientului de multiplicare 13, pentru perioada 01.08.2005-31.03.2006.

A obligat parații Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov si Ministerul Public -Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie sa acorde reclamantului coeficientului de multiplicare 17, pentru perioada 01.04.2006-13.06.2006.

A obligat parații Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov si Ministerul Public -Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție sa plătească in solidar reclamantului diferențele de drepturi salariale ce rezulta din acordarea coeficientului 12,5 in loc de 13, pentru perioada 01.08.2005-31.03.2006, precum si cele ce rezulta din acordarea coeficientului de multiplicare 15, in loc de 17, pentru perioada 01.04.2006-13.06.2006, ținându-se seama de sporurile legale cuvenite,drepturi salariale ce vor fi actualizate prin aplicarea dobânzii legale la data plații efective.

A obligat paratul Ministerul Economiei si Finantelor sa aloce fondurile de bani necesare platii drepturilor salariale susmentionate.

A obligat parații Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov si Ministerul Public -Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de munca al reclamantului.

A obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției, sa stabilească pentru reclamanții G, C si indemnizația de încadrare bruta lunara corespunzătoare coeficientului de multiplicare 13,pentru perioada 01.12.2003-31.03.2006.

A obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției, sa acorde reclamanților G, C si coeficientului de multiplicare 17, începând cu data de 01.04.2006 si in continuare.

A obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției sa plătească in solidar reclamanților G, C si diferențele de drepturi salariale ce rezulta din acordarea coeficientului 12,5 in loc de 13,pentru perioada 25.07.2004-31.03.2006, precum si cele ce rezulta din acordarea coeficientului de multiplicare 15,in loc de 17,pentru perioada 01.04.2006 si in continuare, ținându-se seama de sporurile legale cuvenite,drepturi salariale ce vor fi actualizate prin aplicarea dobânzii legale la data plătii efective.

A obligat paratul Ministerul Economiei si Finantelor sa aloce fondurile de bani necesare platii drepturilor salariale susmentionate.

A obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților G, C si.

A espins actiunea formulata de toti reclamantii, in contradictoriu cu parata Directia Generala a Finantelor Publice B, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

A respins acțiunea formulata de reclamanții G, C si, in contradictoriu cu parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel, Ministerul Economiei si Finanțelor si Ministerul Justiției, in ceea ce privește petitul 3 al acesteia, pentru perioada 01.12.2003-25.07.2004, ca prescrisa.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:

Excepția inadmisibilității acțiunii nu este întemeiata, fiind respinsa de instanța, deoarece obiectul cererii de chemare in judecata îl reprezintă recunoașterea unui coeficient de multiplicare prevăzut de lege, corespunzător indemnizației de încadrare bruta lunara, precum si plata drepturilor salariale conform acestui coeficient,fiind astfel in prezenta unui litigiu de munca,admisibil din perspectiva legislației muncii.

Excepția tardivității introducerii acțiunii este neintemeiata, fiind respinsa, având in vedere faptul ca nu suntem in prezenta unei contestații împotriva modului de stabilire a drepturilor salariale, care trebuie introdusa la instanța de contencios administrativ in termen de 15 zile de la data comunicării.

In speța, se aplica dispozițiile Codului muncii privind data formulării unei cereri, in vederea soluționării unui conflict de munca (art.283 Codul muncii ).

Excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerului Economiei și Finanțelor, invocata de DGFP B, a fost respinsă, având in vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 15 din nr.HG83/2005,instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.

De asemenea, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.

Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție,acesta având, în principal, următoarele atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".

Astfel, rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.

In consecința, instanța a apreciat ca are calitate procesuala pasiva deoarece, in cazul admiterii acțiunii, acest parat poate fi obligat la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor bănești.

Excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pe perioada 01.12.2003-25.07.2004, invocata din oficiu, este întemeiata cat privește petitul privind plata drepturilor salariale (celelalte petite fiind imprescriptibile), fiind admisa, având in vedere prevederile art. 1 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, coroborate cu dispozițiile art. 3 alin.1 din același act normativ, potrivit cărora dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în termen de 3 ani.

Ca o consecința a admiterii acestei excepții, instanța a respins si xcepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Justiției, deoarece, pentru perioada neprescrisa, acest parat a avut calitatea de angajator, in ceea ce-i privește pe reclamanții G, C si,ce au exercitat, pe aceeași perioada, funcția de judecători.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Public -Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție, nu este întemeiata, fiind respinsa.

Astfel, intre reclamantul,in calitate de procuror si acest parat, in calitate de angajator, au existat raporturi de munca pe perioada neprescrisa.

xcepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Curtea de Apel B nu este neîntemeiata, deoarece nu are relevanta faptul ca, pe perioada 01.12.2003-01.07.2005, aceasta parata nu avea calitatea de ordonator secundar de credite.

La momentul solicitării drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni, Curtea de Apel Brașov are calitatea de ordonator de credite, astfel încât poate sta in judecata, in calitate de parata.

In consecința, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Curtea de Apel Brașov.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Tribunalul Brașova fost respinsa deoarece, pentru perioada neprescrisa, acest parat a avut calitatea de angajator, in ceea ce-i privește pe reclamanții G, C si,ce au exercitat, pe aceeași perioada, funcția de judecători.

Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Direcția Generala a Finanțelor Publice B, invocata din oficiu, având in vedere faptul ca, pe de-o parte, intre aceasta instituție si reclamanți nu exista raporturi de munca, iar pe de alta parte, obligația de a vira fondurile necesare achitării eventualelor drepturi salariale revine Ministerului Economiei si Finanțelor.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:

Reclamanții G, C si au avut calitatea de judecători financiari in cadrul Curții de Conturi B, iar reclamanții si, calitatea de procurori financiari.

La data de 15.07.2005 mandatul reclamantului de procuror financiar a încetat, acesta fiind numit in funcția de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, unde a activat pana la data ieșirii la pensie-13.06.2006.

La data de 01.12.2003 reclamanții, G, C si au fost preluați de la Curtea de Conturi si numiți in funcțiile de judecători la Tribunalul Brașov, unde funcționează si in prezent, in aceasta calitate.

La data preluării reclamanților in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brașov, respectiv Tribunalul Brașov, in temeiul OUG nr.117/2003, ca urmare a reorganizării Curții de Conturi, aceștia beneficiau, in calitate de procuror financiar, respectiv judecători financiari, de coeficientul de multiplicare 13,00, corespunzător funcțiilor similare din cadrul parchetelor de pe langa curțile de apel, respectiv curților de apel, potrivit dispozițiilor OUG nr.177/2000.

După preluarea acestora, salarizarea reclamanților a fost diminuata,prin aplicarea coeficientului de multiplicare de 12,5,iar din data de 01.04.2006,a coeficientului 15,00, prevăzut de lege pentru magistrații tribunalelor si parchetelor de pe langa tribunale,fapt ce rezulta din carnetele de munca.

Instanța a apreciat ca, noțiunea de "preluare" nu are corespondent in dreptul muncii,astfel încât nu poate fi interpretata decât prin analogie cu instituția transferului întreprinderii, al unității., reglementata de Codul muncii.

In lipsa unor norme speciale care sa reglementeze toate drepturile si obligațiile ce fac parte din conținutul raportului juridic născut cu ocazia preluării reclamanților,devin aplicabile dispozițiile de drept comun cuprinse in art.169 din Codul muncii, in sensul ca salariații beneficiază de protecția drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al întreprinderii, unității către un alt angajator, fiind transferate integral către cesionar toate drepturile si obligațiile cedentului, ce decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului.

OUG nr.177/2003 si OUG nr.53/2005 nu prevăd încetarea mandatului judecătorului sau procurorului financiar, ci "preluarea" de către instanțele judecătorești sau de Ministerul Public.

In aceste condiții, este legal ca reclamanții sa-si păstreze coeficientul de multiplicare corespunzător funcțiilor de judecători la curțile de apel, respectiv de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel.

Pentru aceleași considerente, se impune ca, de la data majorării coeficienților de multiplicare prin OUG nr.27/2006, chiar daca reclamanții funcționează la o instanța, respectiv parchet inferioare curților de apel, sa beneficieze in continuare de coeficientul de multiplicare (majorat), prevăzut de lege pentru judecătorii si procurorii curților de apel, respectiv parchetelor de pe langa curțile de apel.

de motivele arătate anterior, instanța a apreciat ca acțiunea reclamanților este întemeiata in parte a dispus următoarele:

- a obligat pârâtii Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov si Ministerul Public -Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție sa stabilească pentru reclamantul indemnizația de încadrare bruta lunara corespunzătoare coeficientului de multiplicare 13, pentru perioada 01.08.2005-31.03.2006;

- a obligat pârâții Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov si Ministerul Public -Parchetul de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie sa acorde reclamantului coeficientului de multiplicare 17, pentru perioada 01.04.2006-13.06.2006.

In consecința, instanța a apreciat ca se cuvin acestui reclamant si diferențele de drepturi salariale ce rezulta din acordarea coeficientului 12,5 in loc de 13, pentru perioada 01.08.2005-31.03.2006 (este exceptata perioada prescrisa), precum si cele ce rezulta din acordarea coeficientului de multiplicare 15, in loc de 17, pentru perioada 01.04.2006-13.06.2006, ținându-se seama de sporurile legale cuvenite,drepturi salariale ce vor fi actualizate prin aplicarea dobânzii legale la data plătii efective, fiind obligați la plata acestor drepturi parații Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov si Ministerul Public -Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție.

Pe cale de consecința, a obligat paratul Ministerul Economiei si Finanțelor sa aloce fondurile de bani necesare plătii drepturilor salariale susmenționate.

Având în vedere că instanța a admis in parte acțiunea, în temeiul art.1 din Decretul nr.92/1976, instanța a obligat parații Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov si Ministerul Public -Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de munca al reclamantului.

De asemenea, instanța:

- a obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției, sa stabilească pentru reclamanții G, C si indemnizația de încadrare bruta lunara corespunzătoare coeficientului de multiplicare 13, pentru perioada 01.12.2003-31.03.2006;

- a obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției,sa acorde reclamanților G, C si coeficientului de multiplicare 17, începând cu data de 01.04.2006 si in continuare.

- a obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției sa plătească in solidar reclamanților G, C si diferențele de drepturi salariale ce rezulta din acordarea coeficientului 12,5 in loc de 13, pentru perioada 25.07.2004-31.03.2006, precum si cele ce rezulta din acordarea coeficientului de multiplicare 15, in loc de 17, pentru perioada 01.04.2006 si in continuare, ținându-se seama de sporurile legale cuvenite, drepturi salariale ce vor fi actualizate prin aplicarea dobânzii legale la data plații efective.

Pe cale de consecința, a obligat paratul Ministerul Economiei si Finanțelor sa aloce fondurile de bani necesare plații drepturilor salariale susmenționate.

Având în vedere că instanța a admis in parte acțiunea, în temeiul art.1 din Decretul nr.92/1976, instanța a obligat parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov si Ministerul Justiției sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților G, C si.

Ca urmare a admiterii excepției prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, instanța a respins acțiunea formulata de reclamanții G, C si, in contradictoriu cu parații Tribunalul Brașov, Curtea de Apel B, Ministerul Economiei si Finanțelor si Ministerul Justiției, in ceea ce privește petitul 3 al acesteia, pentru perioada 01.12.2003-25.07.2004, ca prescrisa.

Ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a paratei Direcția Generale a Finanțelor Publice B, instanța a respins acțiunea formulata de toți reclamanții, in contradictoriu cu aceasta parata,ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, și Ministerul Justiției.

În dezvoltarea motivelor de recurs în ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, sentința este criticată pentru modul de soluționare al excepției lipsei calității procesual pasive a acestei părți. Nu trebuie confundat statul român cu bugetul de stat iar Ministerul Economiei și Finanțelor este ordonator de credite așa cum este Ministerul Justiției, neputând fi obligat la plata și acordarea de drepturi pentru salariații altor instituții.

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de Apel Brașov, s-a invocat pe această cale excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la dispozițiile imperative ale OUG 177/2002, precum și cele similare cuprinse în OUG 27/2006 așa cum a fost aprobată prin legea 45/2007, pentru că în realitate obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie recunoașterea unui coeficient de multiplicare, altul decât cel prevăzut de lege.

O altă critică vizează excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Curtea de Apel, pentru că la momentul introducerii acțiunii, calitatea de ordonator de credite aparținea Tribunalului Brașov, și nu se poate reține nici o culpă în sarcina acesteia.

Pe fondul cauzei sentința este criticată pentru faptul că reclamanților nu li se aplică coeficientul de multiplicare corespunzător curților de apel și parchetelor de pe lângă curțile de apel, deoarece nu au gradul profesional de C de apel.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, sentința este criticată pentru faptul că a fost soluționată în mod greșit excepția lipsei competenței materiale, iar pentru perioada în care reclamanții nu au avut calitatea de judecător la această instanță se invocă excepția lipsei calității procesual pasive pârâtului recurent.

Chiar și în măsura în care se invocă atacarea unui asemenea ordin sau eventual constatarea unei nulități, se poate observa că acțiunea este tardiv formulată.

În recursul declarat de Ministerul Justiției sentința este criticată pentru faptul că în realitate reclamanții au solicitat acordarea unui alt coeficient de multiplicare, coeficient care poate fi modificat numai prin emiterea unui ordin al ministrului justiției care se emite în cadrul unor raporturi de muncă dar al cărui mod de contestare este prevăzut imperativ de dispozițiile legale enunțate. Instanța de judecată sesizată cu o astfel de cerere nu putea trece la verificarea pretențiilor decât în măsura în care, ca urmare a procedurii prealabile s-ar fi refuzat recunoașterea pretențiilor reclamanților.

Se mai arată că intimații reclamanți nu au avut niciodată gradul profesional de judecător de C de apel și nu au fost transferați ci au fost numiți prin decret al Președintelui României.

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt fondate și în consecință vor fi admise și sentința primei instanțe modificată în sensul respingerii acțiunii promovate, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

Din modul de redactare al capetelor de cerere ale acțiunii introductivă, rezultă că reclamanții doresc obligarea pârâților la plata drepturilor salariale aferente coeficienților de multiplicare 13 și respectiv 17, pentru anumite intervale de timp, coeficienți prevăzuți pentru funcțiile similare din cadrul Curții de Apel. Cerea reclamanților a fost motivată pe faptul că activitatea jurisdicțională a Curții de Conturi a fost preluată de instanțele judecătorești, iar încadrarea inițială a acestora a fost la nivel de judecător de C de apel, și prin preluarea activității de către tribunal, li s-a diminuat salariul, ca urmare a încadrării la nivel de judecător de tribunal. Reclamanții nu au contestat la momentul respectiv, deciziile de încadrare și au acceptat posturile oferite, achiesând astfel la măsura diminuării salariului printr-o încadrare la un nivel inferior celui avut.

Ținând cont de acest lucru, instanța de fond a respins în mod corect, excepția inadmisibilității acțiunii, și aceasta cu atât mai mult cu cât în temeiul principiului disponibilității părților în procesul civil, reclamanții își formulează cererea de chemare în judecată, conform voinței și înțelegerii fiecăruia. În mod corect a fost respinsă și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov, tocmai pentru faptul că, așa cum am arătat mai sus, nu ne aflăm în fața unei contestații împotriva ordinului de încadrare, emis de Ministrul Justiției.

În realitate, reclamanții contestă în mod disimulat încadrarea și solicită aplicarea unui alt coeficient de multiplicare, pe care însă nu l-au contestat la momentul respectiv, după procedura instituită în disp. art. 42 din OUG 177/2002. Mai mult chiar reclamanții au acceptat încadrarea cu coeficientul de multiplicare respectiv, prin faptul că au consimțit la schimbarea locului de muncă de la colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi la Tribunalul Brașov, sens în care s-a și emis decretul prezidențial de numire în funcție.

Prin urmare cererea reclamanților nu are nici un suport legal, întrucât nu au fost încadrați niciodată în cadrul Tribunalului Brașov, cu salariu aferent Curții de Apel. De altfel nici nu ar fi posibil acest lucru pentru că altfel s-ar fi creat discriminare în cadrul aceleiași categorii de magistrați.

Pentru toate aceste considerente instanța apreciază că recursurile sunt fondate și în consecință vor fi admise iar sentința primei instanțe va fi modificată în sensul respingerii în tot a acțiunii formulate de reclamanți.

Întrucât restul excepțiilor sunt soluționate în mod corect, instanța de recurs va menține din sentința atacată dispozițiile privind modul de soluționare al acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.1332/2007 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că:

Respinge în tot acțiunea formulată de reclamanții, G, C și, împotriva pârâților Tribunalul Brașov, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.

Menține restul dispozițiilor din sentință cu privire la soluționarea excepțiilor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 26 Februarie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red: NG/21.03.2008

Dact: MD/25.03.2008 - 3 ex.

Jud.fond: /

Președinte:Anca Pîrvulescu
Judecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 202/2008. Curtea de Apel Brasov