Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 215/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE
de muncă și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 215
Ședința publică din 19 februarie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: DR. - -
JUDECĂTOR 1: Carmen Pârvulescu
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP A, împotriva sentinței civile nr.1227/25.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții - intimați, A, și pârâții - intimați Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță A, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că reclamanții intimați și au depus la dosar, prin registratură, la data de 13.02.2008 întâmpinare. Văzând că pârâtul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa lui așa cum prevede art.242 alin.2 Cod procedură civilă și nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
În deliberare asupra recursului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1227/25.10.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții, A, și în consecință:
A obligat pârâții la plata către reclamanți a primei de concediu aferentă anului 2005.
A respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata contribuției la asigurările de sănătate de 6,5% reținut reclamanților din drepturile salariale în perioada octombrie 2004 - decembrie 2005.
A respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva Casa, referitor la capătul de cerere privind restituirea contribuției la asigurările de sănătate de 6,5%.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor în contradictoriu cu chemații în garanție Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției prin care îi obligă să pună la dispoziția pârâtei Administrația Națională a Penitenciarelor, sumele de bani necesare plății primelor de concediu către reclamanți.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Casa
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției.
A respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
A luat act de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantul împotriva pârâților Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță A, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Ministerul Justiției.
A obligat pârâții să achite pentru reclamanții și cheltuieli de judecată în sumă de 200 lei reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut:
Potrivit art.34 lit.f din Legea nr.293/2004 le-a fost conferit reclamanților, în calitate de funcționari publici în cadrul sistemului penitenciar iar din România dreptul de a beneficia de o primă egală cu salarul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Greșit s-a susținut că întâmpinările formulate de pârâții Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță A, că dreptul material la acțiune al reclamanților a fost suspendat în conformitate cu dispozițiile art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004și art.5 alin.5 din Legea nr.375/2005 - ori dreptul material la acțiune prevăzut prin art.34 lit. f din Legea nr.293/2004 nu a fost suspendat, ci prin art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004 și art.5 alin.5 din Legea nr.511/2004 și art.5 alin.5 din Legea nr.379/2005 a fost suspendată plata premiilor de concediu până la finalul anilor 2006.
Înalta Curte de Casație și Justiție B, secțiile unite prin decizia XXIII din 12 decembrie 2005 admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B dată în aplicarea dispozițiilor art.41/1 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești introdus prin OG nr.83/2000 unde în considerentele acestei hotărâri se arată că suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența pentru anii 2001 - 2002.
Legea nr.293/2004 a intrat în vigoare la data de 28 septembrie 2004 dată de la care funcționarii publici din cadrul sistemului penitenciar trebuie să beneficieze de prima de concediu.
Din conținutul art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004, legea bugetului pe anul 2005, plata primei de concediu a fost suspendată până la finalul anului 2005. Deci, este evident că plata primei de concediu aferentă anului 2005 fost suspendată temporar până la sfârșitul anului 2005, întrucât legea bugetului este o lege anuală.
Dreptul la prima de concediu face parte din categoria dreptului la muncă și protecție socială și este un drept garantat prin art.41 din Constituția României.
În ce privește punctul 2 din petitul acțiunii introductive de instanță aceasta a fost neîntemeiat și a fost respins deoarece în art.6 din OUG nr.150/2002 sunt prevăzute categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, iar reclamanții nu fac parte din acestea, iar Înalta Curte de Casație și Justiție B prin decizia III din 16 ianuarie 2006 prin care a soluționat recursul în interesul legii privind contribuția la asigurările de sănătate ale polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special.
Tribunalul a respins cererea de chemare în garanție formulată de Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva Casa referitor la capătul de cerere privind restituirea cotizației la asigurările de sănătate de 6,5% și a admis cererea împotriva Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Justiției care vor fi obligați să pună la dispoziția pârâtei sumele de banii necesare plăți primelor de concediu către reclamanți.
Instanța a respins excepția lipsei calități procesuale pasive a Casa și a Ministerului Justiției precum și a inadmisibilități cereri de chemare în garanție deoarece sunt neîntemeiate deoarece conform art.7 din HG nr.83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției acesta este ordonator principal de credite și conform HG nr.1849/2004. instanța a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de Ministerul Finanțelor.
În baza art.246 Cod procedură civilă tribunalul a luat act de cererea de renunțare la judecată formulată de reclamantul.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă pârâții au achitat reclamanților și suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
Față de aceste considerente tribunalul a admis în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, chematul în garanție, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
Sentința a fost criticată ca nelegală pentru greșita respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive și a susținut recurenta s-au încălcat prevederile art.17, 21, 22 din Legea nr.500 precum și Legea nr.379/2005 - art. 19 - (legea bugetului).
A mai susținut că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții și nu poate aloca sume de bani care nu sunt legate de activitatea instituției.
S-a mai invocat de către recurentă, cu privire la fondul cauzei, că admiterea acțiunii s-a făcut fără temei legal în condițiile în care prin legi succesive a fost suspendată plata dreptului.
Reclamanții au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
în garanție a Ministerului Finanțelor Publice s-a făcut în considerarea atribuțiilor acesteia conferite de dispoziția Legea nr.500/2002.
Potrivit art.14 din această lege nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele care au o destinație precisă, nici angajată și nici efectuată dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
Potrivit art.19 din lnr.500/2002 Ministerului Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar; asigură pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale și ale legilor de rectificare.
Potrivit art.28 proiectele legilor bugetare se elaborează de Guvern prin Ministerul Economiei și Finanțelor, ori fără prevederea în buget a cheltuielilor ocazionate de plata drepturilor salariale pretinse, ordonatorul principal de credite Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor nu poate face această plată.
Aceste atribuții conferă calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, întrucât fără chemarea în garanție a sa nu s-ar putea executa sentința implicit finalizarea procesului și aceasta ar contraveni prevederilor art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului.
Prin urmare criticile sunt nefondate cu privire la acest aspect.
Sunt nefondate și criticile cu privire la fondul cauzei. Suspendarea exercițiului dreptului la prima de vacanță nu înlătură existența lui iar restrângerea dreptului tinde la transformarea lui într-o obligație lipsită mde conținut ori, aceasta contravine art.53 din Constituție și Protocolului nr.1 din Convenție.
Prin urmare acțiunea a fost corect admisă, iar recursul, fiind nefundat, va fi respins în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr.1227/25.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
DR.- - - - - -
GREFIER,
- -
Red./17.03.2008
Tehnored.: I/ 2 ex./20.03.2008
Prima instanță: Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
