Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 218/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 218/ Dosar nr-
Ședința publică din 02 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 823 din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 23 februarie 2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 2 martie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 823/2008 a Tribunalului Brașov, a fost respinsă excepția de necompetență materială a Tribunalului Brașov, s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV, și a pârâtului Tribunalul Brașov. A fost admisă excepția prematurității cererii de chemare în judecată și a fost respins petitul 1 al acțiunii formulată de reclamanta - în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov, ca prematur introdusă. A luat act de renunțarea la judecată a petitului 2 din cererea de chemare în judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prezenta cerere de chemare în judecată se referă la un drept de asigurări sociale, respectiv la dreptul de a beneficia de concediu de risc maternal.
În consecință,competența de soluționare a litigiului revine Tribunalului Brașov, Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în conformitate cu dispozițiile art.155 lit.e din Legea nr.19/2000.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL BRAȘOV va fi respinsă, deoarece această instituție are calitatea de angajator, fapt ce rezultă cu certitudine din contractul individual de muncă aflat la dosar.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașova fost respinsă, având în vedere obiectul petitului 1 al cererii de chemare în judecată: obligarea pârâților la calcularea și la compensarea în bani a concediului de risc maternal; în cazul admiterii acestui petit, trebuie obligați la plata acestor sume Tribunalul Brașov, în calitate de ordonator terțiar de credite, alături de ordonatorul secundar (Curtea de APEL BRAȘOV ) și de ordonatorul principal (Ministerul Justiției).
Instanța de judecată nu poate aprecia dacă sunt îndeplinite în cauză condițiile legale pentru acordarea concediului de risc maternal, respectiv pentru compensarea în bani a acestuia, deoarece nu a fost parcursă etapa prealabilă obligatorie prevăzută de HG nr.537/2000, în vederea evaluării factorilor de risc la locul de muncă.
Astfel, în urma cererii depusă de reclamantă la angajator, însoțită de adeverința medicală eliberată de medicul de familie, angajatorul era obligat să demareze această procedură prealabilă obligatorie și anume să înștiințeze medicul de medicina muncii și inspectoratul teritorial d e muncă în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea reclamanta.
Angajatorul împreună cu medicul de medicina muncii trebuie să efectueze un raport de evaluare privind riscurile la care este supusă reclamanta la locul de muncă și să dispună măsurile de protecție a maternității care se impun.
În speță, atât Ministerul Justiției, cât și Tribunalul Brașovs -au mărginit să comunice în scris reclamantei că nu i se cuvine acordarea concediului de risc maternal, fără însă să procedeze conform legii, în vederea soluționării cererii reclamantei.
Deși nu i se poate imputa reclamantei atitudinea angajatorilor, instanța nu a putut trece la soluționarea pe fond a cererii, în lipsa dovezilor privind efectuarea acestei proceduri prealabile.
De asemenea, instanța a constatat că nu a fost învestită cu un petit prin care sa fie obligați angajatorii să demareze procedura prealabilă prevăzută de HG nr.537/2004.
În consecință, instanța a admis excepția prematurității cererii de chemare în judecată și a respins petitul 1 al acțiunii formulate de reclamanta -.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta -, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a soluționat cererea analizând numai excepția invocată de pârâți tocmai pentru a se exonera de culpă și potrivit principiului general din dreptul român, partea nu se poate exonera de răspundere invocând propria culpă.
Astfel se arată că în cauză nu a fost efectuată procedura prealabilă obligatorie care era atributul angajatorului, iar instanța de fond nu a înțeles că se contestă tocmai răspunsul neechivoc al acestuia. Reclamanta a formulat către angajator o cerere la care a anexat o serie de acte medicale, iar răspunsul pe care l-a primit a fost unul negativ. Ori, instanța de fond a încălcat flagrant dreptul la liberul acces la justiție arătând că deși nu i se poate imputa reclamantei atitudinea angajatorilor, instanța nu poate trece la soluționarea pe fond a cererii, în lipsa dovezilor privind efectuarea acestei proceduri prealabile.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul este întemeiat și în consecință va fi admis în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă și sentința primei instanțe casată cu trimitere, pentru următoarele considerente:
Toate criticile formulate în recurs sunt fondate, instanța de fond procedând la soluționarea cererii fără a analiza fondul cererii de chemare în judecată.
Reclamanta și-a fundamentat pretențiile pe dispozițiile OUG 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă și pe dispozițiile HG 537/2004, prin care au fost aprobate normele metodologice de aplicare a OUG 96/2004, formulând cerere în acest sens către angajator.
Prin adresa nr. 9837/29.01.2008 Tribunalul Brașov, a întocmit un răspuns către reclamantă, în care se menționează că munca pe care o desfășoară în calitate de angajator nu constituie riscuri pentru femeia care alăptează și cu atât mai puțin pentru. Fără a parcurge procedura prealabilă obligatorie instituită de OUG 537/2004, angajatorul a soluționat în sens negativ cererea reclamantei deși într-o astfel de împrejurare se impunea consultarea unui medic de medicina muncii.
Prima instanță, prin sentința pronunțată, a apreciat că cererea formulată de reclamantă este prematură, fără a cerceta fondul cauzei, prevalându-se pe faptul că lipsesc determinările medicale pe care ar fi trebuit să le efectueze angajatorul. Prin urmare, adoptându-se o astfel de soluție s-a dat eficiență culpei angajatorului, deși reclamanta era îndreptățită să primească un răspuns fundamentat pe dispozițiile legale incidente în cauză, în soluționarea pe fond a cererii sale.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că recursul este întemeiat și în consecință având în vedere și dispozițiile deciziei XXI din 12 iunie 2006 pronunțată de ÎCCJ, va dispune casarea sentinței, cu trimitere spre rejudecare, de către aceiași instanță.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta -, împotriva sentinței civile nr. 823/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2.03.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./5.03.2009
Tehnoredact./06.03.2009/ 3 ex.
Jud. fond,
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Nicoleta Grigorescu, Maria
