Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 238/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 238/
Ședința publică din 27 februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SC" "SA, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.2814 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termen legal, fiind scutit de plata taxei de timbru, reclamantul intimat a depus la dosar un memoriu, s-a cerut judecarea în lipsă, conform prevederilor art.242 aliniatul ultim Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul este în stare de judecată, ca atare reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin cererea înaintată la 12 noiembrie 2008 la Tribunalul Harghita reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC" Metall"SA solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor salariale inclusiv sporurile neachitate pe lunile februarie - aprilie 2008, conform înscrierilor efectuate în cartea de muncă. Totodată, reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii tichetelor de masă pe aceiași perioadă, precum și la plata contravalorii a 6 zile de concediu de odihnă neefectuate în anul 2007.
În susținerea acțiunii, reclamantul a relevat că a fost angajat la societatea pârâtă în funcția de mecanic însă pentru perioada sus indicată societatea nu i-a achitat drepturile solicitate, în condițiile în care din 1 februarie 2008 și-a întrerupt total activitatea.
Prin sentința civilă nr.2814 din 10 decembrie 2008, Tribunalul Harghitaa admis în parte acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâta SC" Metall" M C, obligând pârâta la plata drepturilor salariale și a sporurilor solicitate de către reclamant, mai puțin a sporului de nocivitate și a contravalorii tichetelor de masă aferente lunilor martie și aprilie 2008.
Împotriva sentinței civile menționate, pârâta a înaintat în termen legal recurs, solicitând casarea acesteia și trimiterea pentru rejudecare la instanța de fond, cu invocarea motivelor prev. de art.304 pct.9 pr.civ. În opinia recurentei, hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea dispozițiilor legale în materia dedusă judecății.
În cuprinsul memoriului de recurs s-a relevat că începând cu luna decembrie 2007 societatea pârâtă a fost închisă iar pe perioada de referință reclamantul nu a prestat nicio activitate productivă. În contextul în care societatea și-a încetat activitatea aceasta nu a avut posibilități financiare pentru asigura reclamantului bonurile de masă.
Recursul dedus judecății este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Reclamantul a fost angajat la societatea pârâtă în calitate de mecanic, până la data de 1 mai 2008, conform mențiunii din carnetul său de muncă, având un salariu de 694 lei, plus sporurile de vechime și nocivitate.
Prevederile art.154 și 163 din Codul muncii, stabilesc că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat în baza unui contract individual de muncă, iar plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte acte justificative. Conform dispozițiilor legale în materie, în situația conflictelor de drepturi sarcina probei incumbă angajatorului, în speță societatea pârâtă, care nu a depus la dosar nici un document din care să rezulte achitarea drepturilor salariale precum și a celorlalte drepturi bănești solicitate de către reclamant.
Mențiunea din carnetul de muncă al reclamantului atestă calitatea de angajat al acestuia la societatea pârâtă, pe perioada de referință, situație în care pe lângă plata salariului este îndreptățit și la concediul anual de odihnă și bonuri de masă, conform art.139, 141 Codul muncii și art.1 din Lege anr.142/1998.
Legat de cele de mai sus, se va ține cont și de prevederile art.53 pct.1 din Codul muncii, potrivit căruia pe durata întreruperii temporare a activității angajatorului salariații beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.
În fine, potrivit art.1 din Legea nr.142/2998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral, pe costuri de angajator, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii, pe diferite categorii de angajatori.
Având în vedere că după data de 28 februarie 2008 s-a întrerupt activitatea societății pârâte, instanța de fond în mod corect a respins cererea reclamantului pentru obligarea pârâtei la plata tichetelor de masă și a sporului de nocivitate, pe perioada martie-aprilie 2008.
Față de cele ce preced, nefiind întrunit motivul prev. de art.304 pct.9 pr.civ. iar curtea nereținând din oficiu motive de casare de ordine publică, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC" Metall"SC cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.2814 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 februarie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
09.03.2009.
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
