Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 288/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZI A CIVILA Nr. 288/
Ședința publică din 01 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin P B, TRIBUNALUL BRAȘOV și CURTEA DE APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.1399/14.12.2007 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 19 martie 2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25 martie 2008, apoi pentru imposibilitatea constituirii completului de judecată a amânat pronunțarea la data de 1 aprilie 2008.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.1399/14.12.2007 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOVa fost admisă excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune, invocată de Curtea de APEL BRAȘOV, prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL BRAȘOV pentru perioada 01.01.2003 - 01.07.2005, invocată de aceasta prin întâmpinare.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Finanțelor Publice, invocata de Direcția Generala a Finanțelor Publice B, în calitate de reprezentant legal al Ministerului Finanțelor Publice, prin întâmpinare.
A admis în parte acțiunea formulată și de reclamanții:, -, -, A, și, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției; TRIBUNALUL BRAȘOV; Curtea de APEL BRAȘOV; Ministerul Finanțelor Publice și în consecință:
A obligat pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească în solidar reclamanților:, -, -, și drepturile salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară începând din data de 01.10.2004 până la 01.02.2007, cu excepția perioadelor în care contractul de muncă al reclamanților a fost suspendat.
A obligat pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV să plătească reclamantului suma de 1.429 RON, drepturi salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada 01.07.2006 - 01.02.2007.
A obligat pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV să plătească reclamantului suma de 13.235 lei RON, drepturi salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară, pentru perioada 01.07.2006 - 01.02.2007.
A obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să vireze fondurile de bani necesare achitării drepturilor de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
A respins acțiunea formulată de reclamanți pentru perioada 01.01.2003-01.10.2004 ca fiind prescrisă.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată de reclamanții enumerați mai sus, au chemat în judecată pârâții: 1) Ministerul Justiției, 2) TRIBUNALUL BRAȘOV, 3) Curtea de APEL BRAȘOV, 4) Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând:
1. obligarea pârâților 1, 2, 3, în solidar, la plata în favoarea fiecărui reclamant a sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1 ianuarie 2003-1 februarie 2007 (data intrării în vigoare a nr.nr.OG8/2007), suma actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective;
2. obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plăților,cu cheltuieli de judecată.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 01.01.2003-01.10.2004 invocată de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției a fost admisă deoarece potrivit dispozițiilor art.283, alin.1, litera c din Codul Muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV pentru perioada cuprinsă între 01.01.2003-01.07.2005, a fost examinată avându-se în vedere faptul că începând cu data de 01.07.2005 pârâta are calitatea de ordonator secundar de credite, prin urmare poate să stea în judecată în calitate de pârât. Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate la TRIBUNALUL BRAȘOV care situat în raza de competență a Curții de APEL BRAȘOV, astfel că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei a fost respinsă.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare a fost respinsă deoarece rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, conform Legii nr.5oo/2002 și HG nr.208/2005.De asemenea, calitatea procesuală a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art.1 din OUG nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executării, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora, cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996.
Măsura eliminării sporului de risc si suprasolicitare nervoasa pentru magistrați si personalul auxiliar de specialitate nu se justifică, întrucât limitarea drepturilor nu era "necesară într-o societate democratică, pentru a garanta respectarea drepturilor și libertăților altora sau pentru a proteja ordinea publică, securitatea națională, sănătatea publică sau bunele moravuri ".
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și Ministerul Justiției, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, sentința este criticată pentru faptul că nu a fost soluționată în mod corect excepția lipsei calității procesual pasive a acestei recurente pentru perioada în care Curtea de Apel nu avea calitate de ordonator de credite și implicit căderea de a solicita și aloca drepturi de natura celor ce fac obiectul pretențiilor reclamanților. Se mai arată că reclamanții nu sunt angajați ai Curții de APEL BRAȘOV, aceștia desfășurând-și activitatea în cadrul TRIBUNALUL BRAȘOV, iar obligația de a plăti sumele de bani solicitate, revine acestuia.
O altă critică, vizează fondul cauzei, arătându-se că art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.
Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.
În speță nu sunt incidente nici disp. art. 1 ale Protocolului adițional 1 al CEDO, pentru că la alin. 2 se stipulează că " prevederile precedente nu aduc atingere drepturilor statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor pentru interesul general".
Sentința este criticată și pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamanți.
O altă critică vizează excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres. TRIBUNALUL BRAȘOV critică sentința pentru greșita soluționare în fond a cauzei și pentru aplicarea nelegală a dispozițiilor art.1088 cod civil se susține că reclamanții nu pot pretinde decât dobânda legală pentru creanța pretinsă, nu reactualizări cu indicele de inflație.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs faptul că art 1 din Protocolul 1 adițional la CEDO, nu recunoaște dreptul de a deveni proprietarul unui bun, ci se aplică numai în privința bunurilor actuale ale reclamantului, care nu se poate plânge de o atingere de dreptul său de proprietate, câtă vreme nu demonstrează existența lui. Acest protocol nu vine să suplinească sau să recunoască un drept pe care legislația internă nu îl prevede.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite. Curtea de Apel este instanță cu personalitate juridică, în circumscripția căreia funcționează mai multe tribunale și un tribunal specializat, iar la rândul lor acestea au mai multe judecătorii, TRIBUNALUL BRAȘOV unde își desfășoară activitatea reclamanții este în raza de competență materială a curții de Apel și ambele instanțe au calitate de ordonatori de credite. În calitate de angajatori, toți pârâții, au legitimarea unor subiecți pasivi ai încălcării dreptului dedus judecății, și au implicit calitate procesual pasivă. Prim urmare critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a Curții de APEL BRAȘOV,pentru perioada în care nu a fost ordonator de credite, nu poate fi primită.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
Cu privire la recursul Tribunalului Brașov, Curtea reține criticile nefondate, atât pentru argumentele mai sus expuse, cât și pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește motivul de recurs vizând reactualizarea sumelor, curtea reține că această actualizare nu constituie daune interese în sensul art.1088 Cod civil, ci reprezintă o îndeplinire exactă a obligației în sensul art.1073 Cod civil, întrucât actualizarea unei sume de bani cu indicele de inflație asigură creditorului încasarea unei sume echivalentă cu cea de la data când era exigibilă. Dobânda legală prevăzută de art.1088 Cod civil poate fi solicitată în plus față de prejudiciul real ca urmare a reactualizării, însă prin acțiune nu s-au solicitat daune interese.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurenții pârâți Curtea de APEL BRAȘOV, MEF prin DGFP B, Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV împotriva sentinței civile 1399/2007 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 01 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: AP/16.04.2008
Dact: MD/23.04.2008 - 2 ex.
Jud.fond:/
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
