Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 297/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 297
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Camelia Viziteu judecător
- - - - judecător
- - - - judecător GREFIER - POLITIC
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine au venit spre soluționare recursurile civile promovate de recurenții-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, precum și de recurenții-intervenienți în nume propriu și, toate îndreptate împotriva sentinței civile nr. 945 C din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, învederând instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Compartiment Arhivă, la data de 26.03.2008, întâmpinare de către recurentul-pârât Ministerul Justiției, după care:
Instanța constată că în cauză s-au declarat 3 recursuri, toate declarate în termen, motivate și legal scutite de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Nemaifiind chestiuni prealabile și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă prin cererile de recurs, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față instanța reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.945/C/2007, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Neamța fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău, precum și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, - -, G, -, și, în contradictoriu cu aceeași pârâți și în consecință:
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău să plătească reclamanților și intervenienților de mai sus drepturile salariale reprezentând diferențe de premiu anual aferent anilor 2004 - 2005 rezultată din majorarea cu 40% a indemnizației de încadrare, conform art.28 din nr.OUG24/2004, în cuantum actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței până la momentul plății efective.
A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B să aloce și să includă în bugetul Ministerului Justiției fondurile bănești necesare plății drepturilor salariale acordate reclamanților și intervenienților din prezenta hotărâre.
A respins ca nefondată cererea formulată de intervenientele și - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău, având ca obiect acordarea de drepturi salariale cu același titlu mai sus arătat.
În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău sub nr-, reclamanții, -, -, -, -, -, -, -, -, Și, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL BACĂU cu sediul în B,-, jud. B, Tribunalul Bacău cu sediul în B,-, jud.B, și Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B,-, sector 5, solicitând obligarea primilor trei pârâți la recalcularea premiului anual (cel de-al 13-lea salariu) aferent anilor 2004-2005 având în vedere majorarea cu 40% a indemnizației de încadrare conform art.28 din OUG nr.24/2004 și plata drepturilor bănești reprezentând diferența dintre valoarea astfel rezultată și cea efectiv plătită prima de concediu, actualizată cu rata inflației la data efectuării plății, obligarea Ministerului Finanțelor Publice să vireze către pârâtul Ministerul Justiției, fondurile necesare achitării sumelor.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au calitatea de judecători, iar conform art.21 alin.1 din OUG nr.177/2002 au dreptul la un premiu anual care este echivalent cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului în care se face premierea. Cum dispozițiile art.28 din OUG nr.24/2004 sunt în sensul majorării indemnizației de încadrare, având în vedere modul de calcul al celui de-al 13-lea salariu, consideră că sunt îndreptățiți la o majorare a bazei de calcul al premiului anual cu 40% și implicit la diferența dintre suma astfel rezultată și cea efectiv plătită.
Cât privește pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, solicită ca acesta să fie obligat la alocarea sumelor necesare efectuării acestor plăți de către ceilalți pârâți.
În cauză au formulat cereri de intervenție în interes propriu, - -, Greta, G, -,.
Ministerul Justiției, prin întâmpinarea formulată în cauză, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că, premiul anual, conform art.21 din OUG nr.177/2002, era egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se făcea premierea, adică valoarea de referință sectorială înmulțită cu coeficientul de multiplicare corespunzător, la care se adăuga sporul de fidelitate, fiind excluse orice alte sporuri.
Prin încheierea din 02 iulie 2007, Curtea de APEL BACĂUa admis cererile de abținere formulate de judecătorii Tribunalului Bacău și s-a dispus trimiterea cauzei pentru soluționare Tribunalului Neamț.
Drept urmare cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-.
În cauză s-a solicitat de către instanță reclamanților să depună la dosar copii după hotărârile judecătorești privind acordarea sporului de 40%, respectiv sentința civilă nr.1589/D/2006 a Tribunalului Bacău, iar pârâților Curtea de APEL BACĂU și Tribunalului Bacău să comunice dacă reclamanților li s-a acordat sporul de 40% în baza titlului executoriu și dacă primele anuale aferente anilor 2004 și 2005 au fost calculate având în vedere acest spor.
Au fost depuse noi cereri de intervenție formulate de intervenienții, -, -, care au fost disjunse și s-a dispus formarea unor noi dosare.
Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală Finanțelor Publice a județului N, a formulat, întâmpinare prin care invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, nu trebuie confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat, rolul său constând în răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și ale proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice; că, ministrul finanțelor publice este ordonator principal de credite așa cum este și ministrul justiției, neputând fi obligat la plata drepturilor cuvenite salariaților altor instituții și că, atribuții în angajarea și salarizarea reclamanților aparțin Ministerului Justiției, instituție cu care aceștia au raport de muncă; că, între MFP și Ministerul Justiției nu există nici obligație de garanție și că, acesta din urmă, fiind ordonator principal de credite, trebuie să dispună toate măsurile necesare pentru asigurarea în bugetele proprii ale instituțiilor subordonate creditelor bugetare pentru efectuarea plății stabilite prin titluri executorii.
Pe fondul cauzei, același pârât a solicitat respingerea pretențiilor formulate, ca neîntemeiate.
Examinând cauza sub aspectul excepțiilor invocate și pe fond, instanța de fond a constatat următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta a fost respinsă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.19 din Legea 500/2002 privind finanțele publice, MEF coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la titularul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În același sens, se înscriu și dispozițiile art.3 alin.1 pct.2 din HG208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit cărora, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are în principal ca atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de lege a rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
În lumina acestor atribuții, nu pot fi invocate doar competențele ordonatorului principal de credite, Ministerul d e Justiție, pentru a ignora răspunderea legală ce îi revine Ministerului Economiei și Finanțelor pretinzând astfel lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că acțiunea este întemeiată, motivat de următoarele considerente de fapt și de drept:
Reclamanții și intervenienții îndeplinesc funcția de judecători, iar în conformitate cu prevederile art.21 alin.1 din OUG nr.24/2004 au dreptul la un premiu anual care este echivalent cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.
Instanța a reținut că reclamanții și intervenienții au beneficiat de plata premiilor anuale pentru anii 2004 și 2005, însă fără a se li se lua în calcul la acordarea acestor premii a majorării indemnizației de încadrare cu 40%, astfel cum e prevăzută de dispozițiile art.28 din OUG nr.24/2004.
Cum însă ulterior, prin sentința civilă nr.1598 din 10.11.2006 pronunțată de Tribunalul Bacău, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.68 din 22 ianuarie 2007 Curții de Apel Bacău, reclamanților le-au fost recunoscute și acordate retroactiv drepturi salariale reprezentând sporul de 30 și respectiv 40% pentru corupție, majorări salariale care nu au fost avute în vedere la calcularea premiilor anuale pentru anii 2004 și 2005, instanța a constatat că reclamanții au fost prejudiciați cu diferența dintre suma plătită și cea neacordată cu acest titlu.
Nu au putut fi reținute, în acest context, apărările pârâtului Ministerul Justiției, prin care se arată că premiul anual este egal cu valoarea de referință sectorială înmulțită cu coeficientul de multiplicare corespunzător, la care se adaugă sporul de fidelitate, fiind excluse orice alte sporuri. Dat fiind titlul executoriu anterior menționat, indemnizația de încadrare brută lunară potrivit căreia se calculează premiul anual cuprinde și majorarea de 40%.
Față de considerentele reținute, instanța a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la o majorare a bazei de calcul al premiului anual cu 40% și plata diferenței dintre suma astfel rezultată și cea efectiv plătită.
În consecință, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău la plata drepturilor salariale reprezentând diferențe de premiu anual aferent anilor 2004-2005 rezultată din majorarea cu 40% a indemnizației de încadrare, conform art.28 din OUG nr.24/2004.
În considerarea principiului reparației integrale a prejudiciului, obligația de plată cu acest titlu a drepturilor salariale cuvenite impune actualizarea sumelor aferente cu indicele de inflație la plata plății efective.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat, în calitatea sa de coordonator al activităților referitoare la sistemul bugetar, să aloce și să includă în bugetul Ministerului Justiției suma necesară pentru plata acestor drepturi acordate.
Cât privește acțiunea formulată de intervenientele și - în contradictoriu cu aceeași pârâți, aceasta a fost respinsă ca nefondată, motivat de faptul că acestea nu se regăsesc ca părți în dosarul nr.808/2006 al Tribunalului Bacău, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1598/2006 și nu au făcut dovada că dețin un titlu executoriu prin care să le fi fost acordată majorarea de 40% a indemnizației de încadrare brute lunare.
Împotriva acestei sentințe au promovat recurs pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și reclamantele,.
Astfel, recurentul Ministerul Justiției, a criticat nelegalitatea hotărârii atacate prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă arătând în esență, faptul că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță, faptul că sporul de anticorupție de 30%, respectiv 40% acordat în aplicarea Legii nr.78/2000, se include în indemnizația de încadrare brută lunară, în condițiile în care, art.28 din nr.OUG43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, astfel cum a fost modificat prin art.IV Titlul II din nr.OUG24/2004, trebuie interpretat în sensul că sporul anticorupție reprezintă un adaos la indemnizația de încadrare brută lunară a magistraților, nefiind inclus în acesta.
Pe cale de consecință, natura acestui drept este aceea de spor neputând fi avut în vedere la calculul indemnizației brute, întrucât la calcularea acesteia din urmă pot fi avute în vedere doar criteriile stabilite de dispozițiile art.3 din nr.OUG177/2002.
A mai arătat recurentul că legiuitorul a prevăzut expres situația în care indemnizația majorată reprezintă indemnizația de încadrare brută lunară (ex. sporul de vechime efectivă în funcțiile de judecător).
S-a mai invocat faptul că potrivit art.21 din nr.OUG177/2002, pentru activitatea desfășurată de magistrați și personalul auxiliar de specialitate salarizați conform ordonanței, beneficiază, la sfârșitul anului calendaristic, de un premiu anual egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.
În consecință, sintagma "indemnizația de încadrare brută" este definită fără echivoc de legiuitor în art.4 alin.2, împrejurare în raport de care sporul de 30%, respectiv 40% nu poate intra în calcul reprezentând premiul anual, în acest sens fiind și dispozițiile art.3 din HG nr.829/1994 cu privire la modul de stabilire a premiului anual.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a criticat sentința sub aspectul greșitei respingeri a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, în contextul în care, în raport de intimații-reclamanți nu are calitatea de ordonator principal de credite, atribuțiile sale, potrivit dispozițiilor normative specifice, fiind acelea de elaborare a proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și a proiectelor bugetelor locale.
În acest sens, a mai arătat recurentul, dispozițiile art.1, 2 din nr.OG22/2002 privind executarea obligațiilor de plată a instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, prevăd obligația asigurării fondurilor necesare în sarcina ordonatorilor principali de credite.
În ce privește recurentele, acestea au arătat în critica adusă sentinței recurate faptul că, pe de o parte, instanța de fond a fost în eroare cu privire la împrejurarea că recurenta nu figurează ca parte în dosarul nr.808/2006 al Tribunalului Bacău, la momentul pronunțării sentinței în acel dosar, aceasta având numele schimbat ca urmare a căsătoriei (în dispozitiv fiind menționată cu numele ), iar pe de altă parte, că, recurentei i s-au recunoscut sporul de 30%, respectiv 40% prin sentința civilă nr.946/10.11.2006, pronunțată în dosarul nr.1364/C/2006 al Tribunalului Neamț.
În cauză, cele 2 recurente-reclamante au depus copia certificatului de căsătorie, și a sentinței civile anterior menționate.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
1) Referitor la recursul promovat de recurentul Ministerul Justiției se apreciază că aceste este nefondat.
Recursul Ministerului Justiției a criticat hotărârea apreciind că instanța de fond a interpretat greșit natura sporului de 30%, 40% ca fiind inclus în indemnizația brută lunară, în condițiile în care actele normative succesive Legii 178/2000 l-au menționat ca un spor, adaos la indemnizația de încadrare, astfel cum rezultă din interpretarea textului art.28 din nr.OUG43/2002, modificată prin art.IV pct.15 Titlul II din nr.OUG24/2004.
În raport de critica adusă sentinței sub acest aspect, este de reținut că, în speță, prima instanță a acordat drepturile bănești solicitate de reclamanți prin interpretarea corectă a dispozițiilor art.21 alin.1 din nr.OUG177/2002 (lege aplicabilă perioadei menționate în act) conform cărora al 13-lea salariu reprezintă echivalentul indemnizației de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se acordă premiul.
Ori, dispozițiile art.28 alin.4 din nr.OUG24/2004, invocate de recurentul Ministerul Justiției, sunt în sensul majorării indemnizației de încadrare cu 30%, respectiv 40%, textul normativ fiind deosebit de reglementarea anterioară cuprinsă în art.11 alin.1 din nr.OUG177/2002, care folosește noțiunea de "spor".
În raport de mențiunile textului art.28 alin.4 din nr.OUG24/2004, care, în mod explicit, apelează la sintagma de "majorare" a indemnizației de încadrare brută lunară, în raport de considerentele Deciziei în interesul legii nr.VI/2007 a, de dispozițiile art.3 din nr.HG829/1994 referitoare la modul de calcul al premiului anual, inaplicabile în speță, în contextul în care din calculul acestuia sunt excluse "sporurile", în raport de sentința judecătorească prin care reclamanților li s-a recunoscut drepturi salariale majorate cu 30%, respectiv 40% din indemnizația de încadrare brută lunară, în mod corect, instanța de fond a admis acțiunea acestora.
2) Referitor la recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor se reține că și acesta este nefondat.
În raport de dispozițiile Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, art.19 alin.2 lit.f, g, art.32-art.35, art.47-art.48, art.55-art.56, Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine atribuții exprese în ceea ce privește aprobarea proiectelor de bugete elaborate de ordonatorii principali de credite, în speță, Ministerul Justiției, și, în acest cadru normativ, îi revine implicit sarcina de a asigura în bugetul acestora sumele de bani recunoscute prin titluri executorii.
Împrejurarea că pct.1 și 2 din nr.OG22/2002 invocată de recurent, prevăd obligația ordonatorilor principali de credite de a lua măsuri în vederea asigurării în bugetele proprii a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii, nu este de natură să înlăture calitatea procesuală pasivă a recurentului în condițiile în care acesta o aprobă și, implicit, cenzurează proiectele de buget propuse de ordonatorii principali de credite.
3) În ce privește recursul promovat de recurentele reclamante se reține că acesta este întemeiat.
Astfel, din certificatul de căsătorie depus la fila 15 dosar rezultă că recurenta, anterior căsătoriei purta numele de "", nume sub care se regăsește ca parte în sentința civilă nr.1589/2006, pronunțată în dosarul nr.808/2006 al Tribunalului Bacău, prin care i s-a admis acțiunea în acordarea drepturilor salariale reprezentând 30%, respectiv 40% din indemnizația de încadrare brută lunar (97-98 dosar fond).
De asemenea, recurentei-reclamante sporul anterior arătat i s-a acordat prin sentința civilă nr.946/2006, pronunțată în dosarul nr.1364/C/2006 al Tribunalului Neamț, irevocabilă, depusă în recurs (12-13).
Având în vedere cele anterior menționate, instanța în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, iar în baza art.312 alin.1-3 Cod procedură civilă, va admite recursul reclamantelor, va modifica sentința recurată, în sensul că va admite și acțiunea acestora în sensul în care a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenții-pârâți Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 945 C din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Admite recursul formulat de reclamantele și împotriva aceleiași sentinței civile.
Modifică în parte hotărârea recurată în sensul că admite și acțiunea recurentelor reclamante și obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Bacău să plătească recurenților-reclamanți drepturile salariale reprezentând diferența dintre premiul anual aferent anului 2004-2005, rezultată cu majorarea de 40% a indemnizației de încadrare în cuantumul actualizat de la data scadenței până la data efectivă.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Camelia Viziteu, Liliana Ciobanu, Elena Pașcan
- - - -
- -
GREFIER,
POLITIC
Red. /
Red.
Tehnored./3 ex.
24/25.04.2008
Președinte:Camelia ViziteuJudecători:Camelia Viziteu, Liliana Ciobanu, Elena Pașcan
