Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 316/2009. Curtea de Apel Tg Mures

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 316/

Ședința publică din 26 Martie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B, B-. -, nr. 14, sector 5 și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 54 din 4 noiembrie 2008, pronunțată de C a de Apel Târgu -M, în dosarul nr-.

La apelul nominal se prezintă pentru pârâții recurenți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, consilier juridic, lipsă fiind reclamanta, și pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Ministerul Economiei și Finanțelor, DGFP H și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile sunt declarate și motivate în termenul prevăzut de lege și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

La solicitarea instanței, reprezentanta recurenților arată că nu mai are de formulat cereri în probațiune.

Nemaifiind cereri de formulat în probațiune, instanța declară încheiată faza procedurii probatorii și acordă cuvântul pentru judecarea pe fond a recursului.

Reprezentanta pârâților recurenți solicită admiterea recursului pentru motivele prevăzute de art. 304, pct. 4, 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii civile formulată de reclamantă și arată că instanța de fond a dispus acordarea unui concediu suplimentar de 3 zile anual, depășindu-și astfel atribuțiile puterii judecătorești, prin adăugarea la legea specială de salarizare a personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, a celor 3 zile față de cele 30 de zile lucrătoare prevăzute de art. 65 din Legea 567/2004.

Totodată arată că instanța de fond în nod greșit a respins cererea de chemare în garanție față de Ministerul Economiei și Finanțelor, deși conform art. 19 din Legea 500/2002, Ministerul Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar.

CURTEA,

Prin acțiunea civilă înregistrată la 27 martie 2008 la Tribunalul Harghita reclamanta - a solicitat în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, Ministerul Public, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice H, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, obligarea în solidar a pârâților la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator de 15% din salariul de bază brut, începând cu data de 1 aprilie 2005 și în continuare, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate și acordarea unui număr de 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data de 1 aprilie 2005 până la zi și în continuare.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, solicitând ca în cazul în care se va admite cererea reclamantei, să se dispună prin aceeași hotărâre ca Ministerul Finanțelor Publice să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantei.

Prin încheierea civilă din 26 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr- cauza a fost trimisă spre competentă soluționare Curții de Apel Târgu -M, în temeiul art. II din OUG nr. 75/2008.

Prin sentința civilă nr. 54 din 4 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a Direcția Generală a Finanțelor Publice H; s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice H, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării; pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost obligați la acordarea în favoarea reclamantei a concediului de odihnă suplimentar anual de 3 zile lucrătoare, începând cu 4 noiembrie 2008 și în continuare, atâta timp cât reclamanta lucrează în condiții vătămătoare; s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor; s-au respins restul pretențiilor reclamantei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în privința sporului de lucru la calculator, reclamanta a invocat discriminarea față de personalul Ministerului - și cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție, însă personalul din aceste unități beneficiază doar de sporul de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele vătămătoare sau periculoase, conform art. 22 din OG nr. 8/2007, spor de care beneficiază și reclamanta în temeiul acelorași prevederi legale, astfel că nu există nici un temei legal pentru acordarea sporului distinct pentru lucrul la calculator și, de asemenea, nu există o situație de discriminare a reclamantei.

Referitor la capătul de cerere privind acordarea unui concediu suplimentar anual de 3 zile, instanța a apreciat că acesta este întemeiat în contextul în care în temeiul art. 65 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 reclamanta beneficiază de un concediu anual de odihnă de bază de 30 de zile lucrătoare, însă distinct de acesta reclamanta trebuie să beneficieze și de concediul de odihnă suplimentar reglementat de art. 142 din Codul muncii și care se acordă în considerarea unor împrejurări speciale printre care și pentru lucrul în condiții grele, periculoase sau vătămătoare.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M.

Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat casarea sentinței atacate și în consecință, respingerea ca nefondată a acțiunii introductive.

În motivarea recursului s-a arătat că în speță trebuie să se facă aplicarea deciziei nr. 821 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale prin care dispozițiile art. 2 și art. 27 din OG nr. 137/2000 au fost declarate neconstituționale.

S-a mai invocat faptul că instanța a dispus în mod nelegal acordarea concediului suplimentar de odihnă, adăugând la legea specială, depășindu-se astfel atribuțiile puterii judecătorești, în condițiile în care nu există o dispoziție imperativă cuprinsă într-o normă privind acordarea celor 3 zile de concediu în plus personalului auxiliar de specialitate.

Pârâtul a susținut, de asemenea, că instanța a respins în mod nelegal cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor în situația în care a admis acțiunea reclamantei.

Pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M a solicitat casarea sentinței atacate și respingerea acțiunii introductive, invocând decizia nr. 821/2008 a Curții Constituționale și faptul că prin sentința atacată în mod nelegal s-a dispus acordarea în favoarea reclamantei a concediului suplimentar anual de 3 zile lucrătoare. Procedând în acest fel, instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la legea specială prin modificarea dreptului la concediu de odihnă anual al personalului auxiliar de specialitate.

În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 4 Cod procedură civilă.

Având în vedere că prin decizia< nr. 104 din 20 ianuarie 2009 Curții Constituționale, dispozițiile art. I și II din OUG nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale, recursurile declarate de pârâți au fost înregistrate spre soluționare pe rolul Curții de Apel Târgu -M, potrivit dispozițiilor de drept comun.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 304¹Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele:

Prin acțiunea introductivă reclamanta - a solicitat, printre altele, acordarea unui număr de 3 zile în plus la concediul de odihnă, invocând faptul că deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător acestor condiții, totuși nu beneficiază de concediul de odihnă suplimentar prevăzut de art. 142 din Codul muncii.

În cazul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, durata concediului anual de odihnă este reglementată prin lege specială. Astfel, prin art. 65 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 s-a prevăzut că personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare. Prin aceste dispoziții legale este reglementată o durată a concediului de odihnă mai mare decât cea reglementată de art. 140 alin. 1 din Codul muncii, care prevede că durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, la care conform art. 142 din Codul muncii se pot adăuga 3 zile suplimentare de concediu.

Analizând prevederile legale enunțate este evident că norma specială (art. 65 alin. 1 din Legea nr. 567/2004) derogă de la norma generală (art. 140 și art. 142 din Codul muncii ) și prin urmare, reclamanta nu poate beneficia decât de prevederile legii speciale. Dispozițiile art. 65 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 au prioritate față de dispozițiile din Codul muncii, reclamanta neputându-se prevala de normele generale prevăzute de legislația muncii din moment ce legea specială care îi este aplicabilă nu reglementează concediul de odihnă suplimentar pentru lucrul în condiții grele, periculoase sau vătămătoare.

Sub acest aspect trebuia avut în vedere faptul că prin art. 1 alin. 2 din Codul muncii se prevede că prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii. De asemenea, potrivit art. 295 alin. 2 din Codul muncii dispozițiile acestui cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.

Prin prisma acestor prevederi legale, instanța de recurs apreciază că în mod nelegal s-a dispus prin sentința atacată acordarea concediului de odihnă suplimentar anual de 3 zile lucrătoare, în condițiile în care concediul de odihnă pentru personalul auxiliar din instanțe și parchetele de pe lângă acestea este reglementat prin dispoziții cu caracter special care au prioritate față de prevederile Codului muncii, ceea ce atrage incidența în cauză a motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, hotărârea atacată fiind pronunțată cu aplicarea greșită a prevederilor legale aplicabile în materie.

Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă instanța de recurs va admite recursurile declarate de pârâți și va modifica în parte sentința atacată în sensul că va respinge integral acțiunea civilă formulată de reclamantă, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B,-, sector 5 și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 54 din 4 noiembrie 2008, pronunțată de C a de Apel Târgu -M, Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, în dosarul nr-.

Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge integral acțiunea civilă formulată de reclamanta -.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

GREFIER,

Red.

Tehnored. BI/2ex

Jud.fond:;

-16.06.2009-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil: