Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 328/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 328/
Ședința publică de la 25 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr. 1146/M/6.06.2008, pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 189 martie 2009 când instanța a rămas în pronunțare, conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 25 martie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1146/6.06.2008, TRIBUNALUL BRAȘOVa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice B, formulată de pârâtă prin întâmpinare, a admis excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune privind aplicarea dobânzii legale pentru drepturile salariale câștigate prin decizia civilă nr.1401/M pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr- rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 285/M/2008, pentru perioada 01.10.2004 - 05.05.2005.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, -, ta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV.
A obligat pe pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească în solidar reclamantei, cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihica, 50% din indemnizația de bază brută lunară, începând cu data de 01.02.2007 precum și pentru viitor, spor ce va fi actualizat cu indicele de inflație și dobânda legala la data plății efective, precum și la aplicarea dobânzii legale, pentru drepturile salariale câștigate prin decizia civilă nr.1401/M pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr- rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 285/M/2008, pentru perioada 05.05.2005 și până la data plății efective.
A respins cererea pârâților privind aplicarea dobânzii legale pentru drepturile salariale câștigate prin decizia civilă nr.1401/M pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr- rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 285/M/2008, pentru perioada 01.10.2004 - 04.05.2005 ca fiind prescrisă și a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce suma de bani necesară plății drepturilor salariale de mai sus.
A obligat pe pârâți să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, astfel rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Ca urmare, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Cu privire la excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune,instanța a cpnstatatcă potrivit dispozițiilor art. 283,alin.1,lit. c din Codul Muncii,cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune,în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate.
În speță,reclamanții cer obligarea pârâților la dobânzilor legale pentru perioada 01.10.2004 iar acțiunea este introdusă la data de 06.05.2008.Prin urmare,excepția a fost admisă pentru perioada 01.10.2004-05.05.2005.
Pe fondul cauzei,instanța a constatat următoarele:
Reclamanții sunt angajați în cadrul Tribunalului Brașov în calitate de personal auxiliar de specialitate.
În drept,potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicată "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit dispozițiilor art.155 din Codul Muncii,"salariul cuprinde salariul de bază,indemnizațiile,sporurile,precum și alte adaosuri,"prin urmare nu se poate primi apărarea conform căreia sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică nu face parte din salariu,atâta timp cât Curtea Constituțională nu a declarat neconstituțional textul de lege mai sus citat.
Prin abrogarea art. 47 din Legea 50/1996,a fost încălcat dreptul reclamanților la bun,acesta constând in contravaloarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Instanța a reținut faptul ca, la data la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judecătorii si celelalte categorii de personal își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporite.
In situația actuala,când sistemul legislativ este stufos și uneori contradictoriu,iar condițiile de muncă sunt neadecvate, creșterea celor doi factori de risc este evidenta.
La cele de mai sus se adaugă și presiunile indirecte venite din partea justițiabililor care formulează împotriva magistraților numeroase sesizări, reclamații și plângeri penale nejustificate, ce au drept consecință creșterea suprasolicitării neuropsihice și a stresului magistraților.
În plus,prin decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată în dosar nr.5/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că: că judecătorii,procurorii,magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică,calculat la indemnizația brută lunară,respectiv salariul de bază brut și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000,aprobată prin Legea nre.334/2001.
Această decizie este obligatorie,potrivit art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus expuse,instanța apreciază ca acțiunea reclamanților este pe deplin justificată.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV.
Prin motivele de recurs se arată că în ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale, potrivit art 1088 cod civil " la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinse decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate. Acestea nu sunt debite decât din ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept".
Pe de altă parte, în cauză sunt incidente prevederile art. 1082 Cod civil.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin motivele de recurs critică sentința, considerând că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesual pasive întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite este și Ministerul Justiției. În situația în acre Ministerul Justiției nu ar dispune de fondurile necesare, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
Instanța de fond ar trebui să aibă în vedere ca în speță se solicită plata unor drepturi care nu mai sunt prevăzute în nici o normă legală în vigoare.
De asemenea, Ministerul Economiei și Finanțelor consideră că acordarea pe cale judecătorească a unui drept trebuie făcută în temeiul unei norme de drept, fără înfrângerea voinței legiuitorului și încălcarea separației puterilor în stat.
Cu referire la dispozițiile art. 1 Protocolul 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului, dispoziții pe care se întemeiază rezoluția instanței de fond de acordare a sporului de 50%, trebuie reținut că aceste dispoziții nu vin să suplinească sau să recunoască un drept pe care legislația internă nu îl prevede ca atare.
De asemenea, în mod greșit instanța de fond s-a pronunțat pentru actualizarea pretențiilor solicitate cu indicele de inflație și a obligat MEF să vireze fondurile de bani necesare achitării drepturilor de natură salarială, reactualizate, în situația în care MEF nu poate să înscrise în bugetul propriu nici o plată fără baza legală pentru respectiva cheltuială.
Se mai menționează în motivele de recurs că plata sumelor reprezentând indicele de inflație se poate face numai prin intervenția legiuitorului.
TRIBUNALUL BRAȘOV, prin motivele de recurs, invocă pe cale de excepție, lipsa calității procesual pasive pentru perioada în acre reclamantele nu au avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov.
Potrivit art. 47 din Legea 50/1996, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești beneficiau de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Sporurile, adaosurile la salariul de bază, aplicabile oricărei persoane care desfășoară o activitate remunerată, se stabilesc și se acordă exclusiv așa cum prevede legea. Numai legiuitorul poate stabili dacă și ce anume sporuri se adaugă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de aceste sporuri să beneficieze toate persoanele care se află sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrate, ale volumului de activității pe acre o desfășoară, ale importanței și riscului muncii lor.
Curtea de APEL BRAȘOV, consideră prin motivele invocate, că actuala lege de salarizare a grefierilor este nr.OG 8/2007, aprobată prin Legea nr. 247/2007. Această normă legală nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții referitoare la acordarea sporului de risc sau suprasolicitare neuropsihică pentru viitor.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurenta TRIBUNALUL BRAȘOV, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite. Curtea de Apel este instanță cu personalitate juridică, în circumscripția căreia funcționează mai multe tribunale iar reclamanții au calitate de personal auxiliar în cadrul Tribunalului Brașov. Ca angajatori, toți pârâții, au legitimarea unor subiecți pasivi ai încălcării dreptului dedus judecății, și au implicit calitate procesual pasivă. Prin urmare critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, pentru perioada în care nu au avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență nu poate fi primită.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECJ.
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin B, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr. 1146/6.06.2008 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 25 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CJ 13.04.2009
Tehnored 10/04.2009
Jud fond /CT
Președinte:Ligia VîlcuJudecători:Ligia Vîlcu, Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu
