Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 342/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 342/
Ședința publică de la 14 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE Coinacel
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanta "CFR" SA B cu sediul procesual în G,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 36/14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. RJ/-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în comuna Merei, sat, jud. B, având ca obiect "DESPĂGUBIRI".
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12 mai 2008, fiind consemnate în încheierea din aceeași dată care fac parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 14 mai 2008, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 993/121 din 28.02.2007 a Tribunalului Galați reclamanta CFR SA B - Sucursala Regionala CFR Gac hemat în judecată pe pârâtul solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 1.685,15 lei reprezentând 50 % din prejudiciul cauzat societății reprezentând contravaloarea cantității de 1.071,73 litri motorină în valoare de 3.370,29 lei.
În motivarea acțiunii civile s-a arătat că pârâtul este salariatul societății în funcția de mecanic de locomotivă la Secția 3 B, el fiind delegat în calitate de mecanic locomotivă însoțitor să preia de la SC SA B plugul de zăpadă PZ H 002 la data de 13.01.2006 utilaj aparținând Sucursalei G și să însoțească acest utilaj până la de domiciliu Adjud.
Vehiculul, a arătat reclamanta, a fost recepționat și preluat de la societatea reparatoare de către pârât împreună cu un alt mecanic de locomotivă angajat al altei societăți (Sucursala de Marfă G) având ca obiectiv verificarea stării tehnice, efectuarea probelor la recepție, precum și pentru însoțirea utilajului până la depoul Adjud, traseul de deplasare fiind stabilit pe ruta B-F-B-Adjud.
În stația B s-a efectuat alimentarea (de plin) a rezervoarelor de combustibil a plugului de zăpadă - 4.800 litri motorină - operațiune efectuată sub supravegherea directă a celor doi mecanici de locomotivă, unul dintre ei fiind pârâtul, a arătat reclamanta.
De la Stația B utilajul a fost remarcat până la stația Adjud cu motorul oprit, fără a se fi constatat la plecare că ar exista lipsuri în ce privește cantitatea de motorină existentă în rezervoare, a mai arătat reclamanta.
Însuși pârâtul, a arătat reclamanta, a verificat nivelul combustibilului în zona deplasării utilajului către Adjud și nu a constatat lipsuri în rezervoare conform răspunsului dat la întrebarea nr. 10 din nota explicativă luată acestuia. Trenul, având în compunere plugul de zăpadă, a plecat din stația B la 9,28 cu sosire la Adjud la 12,55.
Trenul, a mai susținut reclamanta, având în compunere numai plugul de zăpadă (tractat în stare pe toată distanța) a mai oprit în unele stații.
La stația de destinație s-a constatat că din rezervoarele utilajului lipsește cantitatea de 1.071,73 litri motorină, lipsă cauzată de: nerespectarea procesului tehnologic de alimentare cu combustibil prevăzut în cartea tehnică " Diesel " tip pentru deszăpezire (ediția 1973) și nesesizarea pierderilor de motorină în parcurs de către ambii însoțitori ai plugului de zăpadă, a arătat reclamanta.
Din raportul de cercetare efectuat în cauză, înregistrat sub nr. 709/2002/17.12.2006 rezultă că pârâtul și celălalt mecanic sunt vinovați pentru săvârșirea unor abateri, respectiv: nu au efectuat o alimentare corectă cu motorină a instalației de combustibil pentru a nu se produce deversare pe conductele de aerisire contravenind Cărții tehnice pct. 2.2.3.1. lit. g și cap. II din Ordinul nr. 17 RC/1/1988; nu au completat carnetul de bord cu datele cerute de formular după alimentarea cu combustibil, în 16.02.2006 încălcând Instrucția nr. 201 art. 13.2 și 15.0; nu au predat utilajul personalului stabilit atât la data de 16.01.2006 după alimentare cu combustibil în B, cât și la sosire în Adjud, încălcând art. 15.8 din Instrucția nr. 201 (Ed. 1997) și nu au manifestat simț de răspundere pentru apărarea integrității plugului.
Prin răspunsurile date la Nota de relații, pârâtul și-a asumat riscul de a efectua direct și nemijlocit alimentarea cu motorină a utilajului, iar prin răspunsurile date la întrebările 30 - 32, pârâtul recunoaște că a dat dovada de neglijență, contravenind și altor obligații de serviciu.
Din cele arătate mai sus, a arătat reclamanta, rezultă că pârâtul nu și-a îndeplinit atribuțiile specifice de serviciu în sensul că, în calitate de însoțitor al - 022 luat un utilaj în primire urmând a-l preda în aceeași stare și fără lipsuri la destinație și că această neîndeplinire a sarcinilor de serviciu a condus la crearea unui prejudiciu cantitativ în valoare de 3370,29 lei, din care, 50 % în sumă de 1685,15 lei revine pârâtului.
Pârâtul nu a depus întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 717 din 30.03.2007 s-a respins ca nefondată acțiunea civilă a reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâtul este salariatul societății în funcția de mecanic la Sectia 3 -B- Gaf ost delegat în data de 13.01.2006 să preia de la SC SA B plugul de zăpadă urmând a-l însoți până la Adjud.
În stația B s-a efectuat alimentarea la plin a rezervoarelor de combustibil, operațiune efectuată sub supravegherea directă a pârâtului și a celuilalt mecanic fără a fi constatate lipsuri din rezervoare.
Din raportul de cercetare nr. 709/2002/17.02.2006 reiese ca la stația de destinație Adjud s-a constatat că din rezervoarele utilajului lipsește cantitatea de 1071,73 motorină, lipsă cauzată din culpa mecanicilor utilajului ca urmare a nerespectării procesului tehnologic de alimentare și a nesesizării pierderilor de combustibil.
Din cuprinsul aceluiași raport rezultă că la sosirea în stația Adjud a fost constatata o scurgere mare de combustibil pe conducta de aerisire corespunzătoare rezervorului din partea dreapta iar la extragerea sondei s-a produs o emanație mare de gaze din rezervor ceea ce conferă credibilitate teoriei emise de pârâți pe parcursul cercetării prealabile conform careia deversarea motorinei a avut loc pe conductele de aerisire ca urmare a presiunii create de gaze, situație care nu a fost analizată de către comisia de cercetare.
Potrivit disp. art. 271 al. 1 din Codul Muncii pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția (culpa) salariatului.
De asemenea, numai întrunirea cumulativă a acestor condiții legale, atrage răspunderea patrimonială, lipsa uneia dintre condițiile enumerate înlătură această răspundere.
Mai mult, pentru a da naștere răspunderii, prejudiciul trebuie să întocmească cumulativ anumite trăsături: să fie real și cert, să fie cauzat direct angajatorului, să fie material și să nu fi fost reparat la data la care angajatorul solicită acoperirea pagubei.
În ce privește caracterul de certitudine al prejudiciului, aceasta implică determinarea întinderii lui, pe baza unor date economice concrete, salariatul neputând fi ținut să răspundă pentru înlocuirea valorilor efectiv pierdute din patrimoniul angajatorului.
Dovada certitudinii prejudiciului cade în sarcina angajatorului, fiind necesar ca din actele de constatarea pagubei sau din alte probe să rezulte neîndoielnic întinderea cuantumului pagubei.
Nefiind îndeplinite disp. art. 271 al. 1 Codul Muncii - privind răspunderea patrimonială, instanța de fond a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamanta CFR SA B Sucursala G, considerând-o nelegală și netemeinică.
Prin decizia civilă nr. 645 din 3 iulie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL GALAȚIa admis recursul declarat de reclamanta CFR SA - Sucursala Regională G împotriva sentinței civile nr. 717/2007.
A casat sentința civilă și a trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a pronunța această decizie civilă instanța de recurs a reținut următoarele:
Din nota explicativă dată de către pârât rezultă că apărările acestuia au fost făcute în sensul că, pierderea motorinei s-a produs datorită înfundării apărătoarelor de flăcări care au fost înfundate, condiții în care gazele au format o presiune în interior.
De altfel, aceste apărări au fost reluate de către pârât și în fața instanței de recurs.
În această situație, instanța de fond trebuia să dea dovadă de rol activ în baza disp. art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă și să dispună efectuarea unei expertize de specialitate pentru a verifica starea utilajului, întrucât din probele administrate la fond nu se poate deduce nici vinovăția nici nevinovăția pârâtului care avea anumite obligații și a recunoscut că nu cunoștea procesul tehnologic de alimentare cu combustibil.
Prima instanța trebuia să verifice susținerile pârâtului prin administrarea de probe directe și pe bază de prezumții mai ales că, prin procesul-verbal din 24.01.2006 s-a constatat faptul că, la demontarea conductei de aerisire și apărătorului de flăcări de la rezervorul de combustibil, acestea nu erau obturate.
În concluzie, probele administrate nu sunt suficiente pentru ca instanța să își poată forma o părere argumentată pe bază de dovezi concludente și, ca atare, a considerat cu s-a intrat în cercetarea fondului.
De asemenea, prima instanță nu a arătat exact care din condițiile răspunderii patrimoniale nu a fost întrunită.
Susținerea instanței de fond în sensul că întinderea prejudiciului nu a fost stabilită cu certitudine nu poate fi reținută întrucât acesta a fost stabilit cu precizie de către unitatea reclamantă și constă în suma de 1.685,15 lei reprezentând 50% din prejudiciul constând în pierderea cantității de 1071,73 litri motorină din rezervoare.
Singura problemă care se pune în discuție și trebuia analizată pe baza de probatoriu era vinovăția pârâtului, celelalte condiții ale răspunderii patrimoniale fiind întrunite.
Deoarece, potrivit disp. art. 305.civilă Cod Penal, la instanța de recurs nu se pot administra alte probe în afara celor cu înscrisuri, în baza disp. art. 312 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod procedură civilă, s-a admis recursul cu consecința casării sentinței recurate și trimiterii cauzei spre rejudecare către aceeași instanță pentru a se dispune efectuarea unei expertize tehnice de specialitate cu obiectul de a se verifica dacă pierderea motorinei se putea datora înfundării apărătoarele de flăcări.
În rejudecare, cauza s-a înregistrat la Tribunalul Galați sub nr-.
În rejudecarea cauzei, prin sentința civilă nr. 36 din 14.01.2008, s-a respins ca nefondată acțiunea civilă a reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâtul estre salariatul societății reclamante, în funcția de mecanic locomotivă. În această calitate a primit de la angajator dispoziția ca la data de 30.12.2005 să se prezinte la B pentru a însoți un plug de zăpada de la B la Adjud, F-
La stația Bap articipat la alimentarea plugului cu motorină, împreună cu mecanicul, folosind un sistem de alimentare improvizat.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert rezultă că pierderea de motorină s-a datorat faptului că la alimentare s-a folosit personal neautorizat și o instalație neomologată.
Instanța a considerat că aceste cauze nu îi sunt imputabile pârâtului, din următoarele motive:
Reclamanta a afirmat că nu i-a cerut pârâtului să facă alimentarea ci lui B, iar pârâtul, deși știa că nu este autorizat pentru acest lucru, a participat la alimentare, ducând la pierderea combustibilului.
Pe de o parte, la alimentare au participat și celălalt însoțitor al plugului, mecanicul, precum și, ambii fiind autorizați pentru manevra efectuată, iar, pe de altă parte, folosirea sistemului improvizat de alimentare s-a datorat faptului că la stația B nu există instalație standardizată de alimentare de tip, așa cum rezultă atât din raportul de expertiză, cât și din raportul de cercetare efectuat în cauză (fila 5 dosar fond).
Prin urmare, chiar dacă pârâtul ar fi avut autorizare, plugul ar fi fost alimentat în același mod, datorită lipsei mijloacelor tehnice adecvate. Iar dacă, ulterior alimentării erau necesare alte manevre, acest lucru trebuia cunoscut de celălalt mecanic, autorizat.
Față de aceste considerente, instanța de fond a apreciat că în sarcina contestatorului nu poate fi reținută vreo faptă culpabilă care să fie avut ca efect pierderea de combustibil, în consecință nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii patrimoniale, prevăzute de art. 271 din Codul Muncii, astfel că acțiunea este nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta CFR SA - Sucursala Regională CFR G considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului declarat, reclamanta a susținut că instanța de fond a reținut greșit că "folosirea sistemului improvizat de alimentare s-a datorat faptului că la stația B nu există instalație standardizată de alimentare cu cap de tip, așa cum rezultă din raportul de expertiză cât și din raportul de cercetare efectuat în cauză și că, chiar dacă pârâtul ar fi avut autorizare, plugul ar fi fost alimentat în același mod, datorită lipsei mijloacelor tehnice întrucât alimentarea de tip este o modalitate de prevenire a deversării de combustibil și nu o modalitate obligatorie de alimentare a plugului de zăpadă.
Instanța de fond, a arătat recurenta, nu a reținut faptul că alimentarea s-a făcut cu un furtun, tot sub presiune și că, în acest caz, trebuiau respectate măsurile de prevenire a acumulărilor de gaze, așa cum este prevăzut în Instrucție, respectiv aerisirea prin deșurubarea până la ultimul filet a bușoanelor de pe rezervoarele de motorină.
Ambele metode de alimentare ale plugului, atât cea cu furtunul sub presiune prin partea de sus a rezervorului, cât și cea prin cap sub presiune prin partea de jos a rezervorului, sunt metode de alimentare alternative, una neexcluzând-o pe cealaltă tocmai pentru că acest utilaj este folosit în situație de criză pentru deblocarea urgentă a căilor ferate înzăpezite și că, în funcție de necesități, acest utilaj poate fi alimentat și în câmp deschis prin turnarea directă a combustibilului prin partea de sus a rezervorului cu respectarea normelor tehnice prevăzute în cartea tehnică a utilajului.
A susținut recurenta că instanța de fond a reținut că "dacă ulterior alimentării erau necesare alte manevre, acest lucru trebuia cunoscut de celălalt mecanic autorizat, concluzia fiind că pârâtul nu cunoștea procedura de alimentare a plugului de zăpadă și că nu a solicitat informații în acest sens, situație de fapt recunoscută și de pârât.
Procedura completă de alimentare a plugului era cunoscută de mecanicul autorizat care însoțea plugul cu intimatul-pârât dar, cu toate acestea, pârâtul și-a depășit atribuțiile efectuând această operațiune de încărcare cu motorină fără a cunoaște și respecta normele tehnice prevăzute de cartea tehnică a utilajului, practic, el neaerisind instalația de alimentare a utilajului, fapt care a determinat crearea unei depresiuni de aer și apoi la deversarea combustibilului, a arătat recurenta.
Or, pârâtul, și-a îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu deși nu era obligat și nici nu primise dispoziția de a efectua alimentarea cu motorină, el necunoscând și nerespectând normele tehnice prevăzute de cartea tehnică a utilajului producând prin aceasta un prejudiciu recurentei, a arătat aceasta.
A apreciat recurenta că, în cauză, sunt întrunite elementele constitutive ale răspunderii patrimoniale în ceea ce îl privește pe pârât.
A solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond în sensul admiterii acțiunii civile așa cum a formulat-
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 și art. 3041Cod procedură civilă.
Intimatul-pârât nu a formulat și depus întâmpinare în cauză, oral, în ședință publică solicitând respingerea recursului.
Analizând hotărârea instanței de fond în raport de probele dosarului, de dispozițiile legale aplicabile, de criticile formulate de recurenta-reclamantă, cât și de dispozițiile art. 304 și art. 3041Cod procedură civilă, curtea constată că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, astfel că recursul declarat este fondat pentru următoarele considerente:
Pârâtul, în calitate de mecanic de locomotivă, a fost desemnat de către reclamantă ca, împreună cu mecanicul de locomotivă, să preia și însoțească plugul de zăpadă 002 de la B la Adjud.
Așa cum rezultă din probele dosarului, acest utilaj a fost alimentat cu motorină în stația B în cantitate de 4800 litri la data de 16.01.2006, din care, pe parcursul datei de 17.01.2006 până în stația Adjud, a pierdut cantitatea de 1071,73 litri în valoare de 3370,29lei din care, suma de 1685,15 lei reprezentând 50 %, s-a reținut în sarcina pârâtului.
Așa după cum rezultă din actele dosarului, pierderea cantității de motorină nu s-a datorat folosirii unui sistem de alimentare improvizat impus de însoțitorii plugului așa cum ar rezulta în urma raportului de expertiză care, dacă așa ar fi, tot culpa celor doi mecanici de locomotivă însoțitori este, deci și a pârâtului și nici situația reținută de instanța de fond că folosirea sistemului improvizat de alimentare s-a datorat faptului că la stația B nu există instalație standardizată de alimentare de tip.
Acest tip de utilaj, plug de deszăpezire, folosit în situații de criză, poate fi alimentat în diverse modalități, alimentare prin "cap " este una din modalitățile de alimentare.
Că este așa, o recunoaște și pârâtul care a arătat chiar și în fața instanței de recurs că poate fi alimentat cu bidoanele de motorină.
Problema care a determinat pierderea cantității de motorină a fost determinată de faptul că pe parcursul alimentării cu motorină s-a format în rezervoare o pernă de aer care a determinat evacuarea motorinei în timpul tractării plugului din cauza trepidațiilor, situație reținută și de raportul de expertiză.
Cauzele producerii prejudiciului reținute de expertiză sunt în parte reale, respectiv participarea lui la alimentarea plugului deși nu era autorizat pentru ca cea de a doua cauză, lipsa instalației de neomologare de alimentare care ar fi cauza determinată, o contrazice chiar pârâtul care, așa cum am mai arătat, putea fi alimentat și manual cu un bidon.
Or, trebuiau luate măsuri pentru a se împiedica formarea acestei perne de aer și deversare a motorinei, prin desfacerea - până la refuz - a bușoanelor rezervorului de motorină (vezi cartea tehnică a utilajului fila 77 dosar fond).
Acest lucru nu era cunoscut de către pârât, el nefiind autorizat pentru acest tip de vehicul feroviar după cum și pârâtul o recunoaște în nota explicativă dată când arată că nu a știut că trebuie desfăcut capacul superior de pe celălalt rezervor pentru a se evita acumularea de gaze sub presiune (întrebare și răspuns nr. 29) întrebare și răspuns nr. 32 și 36.
Nu poate fi reținut faptul că pârâtul nu ar avea nici o culpă în producerea prejudiciului întrucât el, cu bună știință, a participat la alimentarea plugului, deși, nefiind autorizat pentru acest tip de utilaj, nu cunoștea instrucțiunile de alimentare, deși nu era obligația lui, neprimind nici o dispoziție în acest sens (telegrama din 12.01.2006).
Pârâtul trebuia să refuze participarea sa la operația de alimentare pentru că, prin participare, și-a depășit atribuțiile de serviciu nefiind autorizat, putând declina această operație în sarcina B, ceea ce nu a făcut.
Or, chiar pârâtul recunoaște că a participat la această operație de alimentare deși nu o cunoștea (răspunsuri la întrebările nr. 19, nr. 22, nr. 24 din nota de relații) și chiar în instanță (la recurs) recunoaște participarea.
Prin încălcarea acestor atribuții de serviciu și dând dovadă de neglijență așa cum și el arată (răspuns întrebarea nr. 32) pârâtul a participat la producerea unui prejudiciu recurentei-reclamante.
Sub acest aspect, hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală astfel că, criticile formulate de recurenta-reclamantă sunt întemeiate ele încadrându-se în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În atare condiții, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 Cod procedură civilă urmează a admite recursul declarat de reclamantă, a modifica sentința civilă nr. 36/2008 și, în rejudecare, a admite acțiunea civilă a reclamantei și a obliga pârâtul la plata sumei de 1685,15 lei.
Pârâtul nu contestat prejudiciul produs în valoarea reținută în sarcina sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de reclamanta "CFR" SA B - SUCURSALA REGIONALĂ "CFR" G, cu sediul procesual în G,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 36/14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. RJ/-.
Modifică în t o sentința civilă nr. 36/14.01.2008 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:
ADMITE acțiunea civilă formulată de reclamanta "CFR" SA - SUCURSALA REGIONALĂ "CFR" G împotriva pârâtului, domiciliat în comuna Merei, sat, jud.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1.685,15 lei cu titlu de daune.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Mai 2008.
Pt. Președinte, pt. Judecător, JUDECĂTOR 1: Marioara Coinacel
judecător
aflat în cf. art. 261 al.2 aflat în cf. art. 261 al.2
Cod procedură civilă, Cod procedură civilă,
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
Dr. Dr.
Grefier,
-
: - -
: 2 ex.//30 Iulie 2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Ion Ioneci
