Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 344/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 344/ Dosar nr-
Ședința publică din 30 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâțiiMinisterul Finanțelor Publice prin DGFP B, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov,împotriva sentinței civile nr. 3/F din data de 7.01.2009, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 16.03.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23.0.2009, iar apoi pentru astăzi, 30.03.2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.3/F/2009, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov și în consecință:
Au fost obligați pârâții 2-3-4, la plata către reclamantă a drepturilor salariale restante, cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, reprezentând 50% din salariul brut lunar, începând cu data de 1.08.2008 în continuare și pentru viitor, cu aplicarea dobânzii legale și reactualizate cu rata inflației, de la data scadenței și până la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL BRAȘOV, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantei.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plăților. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Rupea, începând cu data de 1.08.2008.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite. Curtea de Apel este instanță cu personalitate juridică, în circumscripția căreia funcționează mai multe tribunale și un tribunal specializat, iar la rândul lor acestea au mai multe judecătorii, printre care și Judecătoria unde își desfășoară activitatea reclamanta ca judecător. În calitate de angajatori, toți pârâții, au legitimarea unor subiecți pasivi ai încălcării dreptului dedus judecății, și au implicit calitate procesual pasivă. Prim urmare critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a Curții de APEL BRAȘOV,pentru perioada în care nu a fost ordonator de credite, nu poate fi primită.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov curtea reține că este neîntemeiată, întrucât prin acțiunea dedusă judecății nu s-a solicitat obligarea acestei pârâte la plata unor drepturi bănești pentru perioade în care reclamanta nu a fost angajata acestei instituții.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge
În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speța.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor B și Ministerul Justiției, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV, sentința este criticată pentru acordarea și în viitor a sporului solicitat de reclamantă.
O altă critică vizează excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului, pentru perioadele în care reclamantele nu au avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov, o parte fiind în concediu pentru creșterea copilului, în concediu de studii sau concediu fără plată.
O altă greșeală a instanței de fond este aceea că a admis acțiunea și pentru persoane care sunt incluse în categoria personalului contractual care are o altă lege de salarizare, precum și persoanelor care până în anul 2007 aveau calitatea de personal contractual iar ulterior au devenit personal auxiliar de specialitate.
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Ministerul Justiției critică sentința în ceea ce privește acordarea dobânzii legale, reactualizată cu indicele de inflație.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, pentru perioada în care reclamanta nu a avut calitatea de judecător la Judecătorie B, instanța ova respinge întrucât acest aspect a fost avut în vedere la pronunțarea hotărârii de către prima instanță.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ce privește fondul cauzei, instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ICCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 alin. 3 teza finală din Codul d e procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a ICCJ, astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei. Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art.1082 și art. 1073 Cod civil deoarece prin neplata diferențelor de dreptul de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului și plata dobânzii legale constituie două drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzută de art. 1088 Cod civil nu se aplică obligațiilor rezultând din fapte juridice și din lege, cum este cazul în speță.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art. 1088 alin. 1 Cod civil, cealaltă art. 998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatoriu și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță, părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept.
Pentru aceste considerente,în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursurile declarate de recurenții pârâți.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Curtea de APEL BRAȘOV Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B împotriva sentinței civile nr.3/F/7.01.2009 a Curții de APEL BRAȘOV, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.03.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./30.04.2009
Tehnoredact./04.05.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Cristina Ștefăniță, Daniel
