Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 344/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6190/2009)
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.344R
Ședința publică din data de 22.01.2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Opriș Daniela Elena
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I împotriva sentinței civile nr.851F din data de 22.09.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații -, TRIBUNALUL IALOMIȚA, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, având ca obiect "drepturi bănești - spor de 50%".
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează instanței că recurentul a solicitat soluționarea cauzei conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.851/F/22.09.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr-, a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a admis acțiunea formulată de reclamantele și împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Ialomița; au fost obligați pârâții la plata către reclamante a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%din salariul de bază brut lunar, începând cu 01.07.2009 până la zi, precum și în viitor până la data apariției unor noi dispoziții legale privind salarizarea reclamantelor, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective; au fost obligați pârâții Tribunalul Ialomița și Curtea de APEL BUCUREȘTI să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor; s-a respins capătul de cerere privind plata dobânzilor legale, precum și cel cu privire la plata cheltuielilor de judecată; a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce în bugetul Ministerul Justiției sumele necesare plății drepturilor salariale către reclamante.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în primul rând că în raport de prevederile Legii nr.500/2002, Ministerul Finanțelor Publice poate sta în proces în calitate de pârât, întrucât răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a bugetului de stat pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
S-au avut în vedere prevederile art.19 din Legea nr.500/2002.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a ținut seama de decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000.
S-au reținut dispozițiile art.329 al.3 Cod pr.civilă.
S-a dispus reactualizarea sumelor datorate în raport de indicele de inflație, pentru repararea integrală a prejudiciului.
S-au avut în vedere prevederile cuprinse în Decretul nr.92/1976 fiind obligați pârâții la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărei reclamante.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen și motivat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, criticând hotărârea instanței de fond sub aspectul art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
A susținut recurentul că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât Ministerul Finanțelor Publice este ordonator principal de credite pentru instituțiile din subordinea sa, neputând fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
S-a mai arătat că atât Ministerul Justiției cât și Ministerul Finanțelor Publice sunt ordonatori principali de credite și că Ministerul Finanțelor Publice nu poate să asigure unui alt ordonator principal de credite fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale către angajații proprii.
A precizat recurentul că între Ministerul Finanțelor Publice și reclamante nu există raport de muncă și că acesta nu trebuie confundat cu bugetul de stat.
A arătat recurentul că Guvernul este cel răspunzător de realizarea prevederilor bugetare și repartizează ordonatorilor principali de credite sume de la bugetul de stat, conform destinațiilor bugetare stabilite în conformitate cu legea bugetară anuală.
S-a referit recurentul și la faptul că nu există niciun act normativ în vigoare care să prevadă sau să garanteze dreptul reclamantelor de a beneficia de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
De asemenea, recurentul a considerat că acordarea pe viitor a sporului solicitat de către reclamante reprezintă o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești și legiferarea acordării unui drept salarial neprevăzut în legislația specifică categorie profesionale a judecătorilor.
Recurentul a criticat hotărârea și din punct de vedere al art.304 pct.4 Cod pr.civilă, arătând că acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în lipsa unei prevederi legale în acest sens reprezintă o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.
În ceea ce privește actualizarea sumelor solicitate, recurentul a considerat că nu sunt incidente prevederile art.1082 și art.1088 Cod civil, întrucât nu se poate reține o culpă a pârâtului în alocarea acestora, atât timp cât ele nu au fost aprobate prin legile bugetare de către legiuitor.
Analizând recursul declarat prin prisma criticilor invocate și în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin hotărârea recurată a fost admisă acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu și cu Ministerul Finanțelor Publice, iar acesta a fost obligat, alături de ceilalți pârâți (Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Tribunalul Ialomița ) la plata către reclamante a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.07.2009 până la zi, precum și în viitor, până la data apariției unor noi dispoziții legale privind salarizarea acestora, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective (alineatul 3 din dispozitivul sentinței civile nr.851/F/22.09.2009 a Tribunalului Ialomița - Secția Civilă).
Din acest punct de vedere, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice este întemeiată, dat fiind că între acesta și reclamante nu există raporturi de muncă care să justifice obligarea sa la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, în cuantum actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, către intimatele-reclamante.
în judecată a Ministerului Finanțelor Publice se justifică doar în ceea ce privește obligarea sa la alocarea în bugetul Ministerului Justiției și Libertăților a sumelor necesare plății drepturilor salariale cuvenite și neachitate.
Sub acest aspect, se are în vedere că, deși potrivit art.1 din OG nr.22/2002, executarea obligației de plată a instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă, totuși, pentru ca ordonatorul principal de credite (în speță Ministerul Justiției și Libertăților ) să repartizeze creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, potrivit prevederilor art.21 din Legea nr.500/2002, trebuie ca sumele necesare să fie cuprinse în proiectele legilor bugetare elaborate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, conform art.28 din Legea nr.500/2002, pe baza propunerilor de buget prezentate de ordonatorii principali de credite.
Așa fiind, prin atribuțiile care îi revin potrivit Legii nr.500/2002, recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice se interpune în circuitul sumelor pretinse cu titlu de drepturi salariale, inclusiv în ceea ce privește procedura rectificării bugetare.
Referitor la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică nu pot fi reținute susținerile recurentului-pârât în sensul că prin hotărârea recurată s-ar fi depășit atribuțiile puterii judecătorești, adăugându-se la lege, atâta vreme cât instanța de fond a avut în vedere Decizia nr.XXI/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.5/2008, în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a decis că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
În consecință, față de interpretarea obligatorie conținută într-o decizie pronunțată de instanța supremă în soluționarea unui recurs în interesul legii, problema sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru categoria de personal din care fac parte și reclamantele nu mai poate fi pusă în discuție, ea fiind tranșată cu efecte obligatorii pentru instanțe în sensul existenței sporului pretins.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a avut în vedere prevederile art.329 al.3 Cod pr.civilă.
Se apreciază a fi justificată critica recurentului vizând acordarea pentru viitor a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul brut lunar.
Aceasta întrucât, la data de 12.11.2009 a intrat în vigoare Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr.762/9.11.2009, iar potrivit art.48 din această lege, la data intrării sale în vigoare se abrogă atât OUG nr.27/2006 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.45/2007, cât și orice alte dispoziții contrare, stabilindu-se o nouă reglementare în domeniul salarizării.
În aceste condiții, se apreciază că dreptul intimatelor-reclamante la acordarea sporului în discuție, în baza temeiurilor de drept invocate în acțiune, subzistă până la data intrării în vigoare a Legii nr.330/2009, respectiv până la 12.11.2009, după această dată drepturile salariale urmând a fi pretinse în baza noii legi de salarizare.
Pentru considerentele arătate, în baza art.304 pct.9 și art.312 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, cu consecința respingerii acțiunii formulată în contradictoriu cu acesta pentru lipsa calității procesuale pasive.
Va dispune obligarea pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Ialomița la plata către reclamante a drepturilor salariale solicitate până la data de 12.11.2009, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE I împotriva sentinței civile nr.851F din data de 22.09.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații -, TRIBUNALUL IALOMIȚA, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și în consecință, respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acesta pentru lipsa calității procesuale pasive.
Dispune obligarea pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Tribunalul Ialomița la plata către reclamante a drepturilor salariale solicitate până la data de 12.11.2009, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./16.02.2010
Jud.fon: Al.;
Președinte:Opriș Daniela ElenaJudecători:Opriș Daniela Elena, Comșa Carmen Georgiana
