Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 360/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 360/
Ședința publică de la 02 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL B, TRIBUNALUL B, MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN B, împotriva sentinței civile nr. 18/M din 21.01.2009, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Finanțelor Publice Prin B, a intimatei reclamante, precum și a Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că au fost depuse la dosar note de ședință formulate de intimata reclamantă și recurenta pârâtă DGFP B, referitor la excepția de tardivitate a recursului declarat de pârât Tribunalul Brașov, invocată din oficiu de către instanță la termenul anterior.
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, cât și față de motivele invocate în recursuri, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 18/M din 21 ianuarie 2009, Curtea de APEL BRAȘOVa admis acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință,a obligat Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției să plătească reclamantei drepturile salariale echivalente sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază lunar, începând cu data de 15.10.2007 și până la 1.07.2008.
A obligat pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV să plătească reclamantei aceleași drepturi salariale începând cu data de 1.07.2008 - la zi și pentru viitor și la actualizarea sumelor cuvenite cu indicele de inflație și la plata dobânzii legale de la data scadenței și până la data plății efective.
A obligat Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a avut calitatea de grefier arhivar în cadrul Judecătoriei Brașov.
Excepțiile invocate în cauză au fost soluționate înainte de închiderea dezbaterilor.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a apreciat că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este intemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzută de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant a fost admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea reținut că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, Tribunalul Brașov și Curtea de APEL BRAȘOV.
Ministerul Justiției și Libertăților susține prin motivele de recurs că, având în vedere că, din februarie 2007 a intrat în vigoare noua lege de salarizare personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr. 8/24.01.2007, pretențiile reclamanților privind acordarea sporului de 50% după 1.02.2007 sunt nefondate, iar soluția pronunțată de instanța de fond pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
In consecință, sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, dispozițiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar fiind abrogate în întregime.
De asemenea se menționează în motivele de recurs, că prin obligarea debitorului la plata către debitor a debitului principal analizat în funcție de cursul monedei naționale, precum și la plata dobânzii aferente acestuia, este încălcat atât principiul echității, cât și al îmbogățirii fără justă cauză.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin motivele de recurs critică sentința, considerând că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesual pasive întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite, la fel și Ministerul Justiției. În situația în care Ministerul Justiției nu ar dispune de fondurile necesare, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
Pe fondul cauzei, se arată că, acordarea pe cale judecătorească a unui drept trebuie făcută în temeiul unei norme de drept și fără înfrângerea voinței legiuitorului și încălcarea principiului separației puterilor în stat, principiu consfințit de art 1 alin 4 din Constituție.
Se menționează de asemenea în motivele de recurs că instanța de fond în mod greșit a dispus plata drepturilor solicitate cu aplicarea indicelui de inflație, în situația în care MEF nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără baza legală pentru respectiva cheltuială.
De asemenea Ministerul Economiei și Finanțelor, în lipsa unei prevederi legale care să reglementeze materia actualizării drepturilor și cu rata inflației, nu are la dispoziție alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege.
Tribunalul Brașov, prin motivele de recurs, invocă pe cale de excepție, lipsa calității procesual pasive pentru perioada în care reclamanta nu a avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov.
Pe fondul cauzei, se menționează în motivele de recurs că instituirea sporului de risc și de suprasolicitare neuropsihică este numai o problemă de legiferare. Dacă legiuitorul ar fi considerat că acest spor trebuie reiterat în noua reglementare privind salarizarea magistraților, l-ar fi inclus cu siguranță în actul normativ cu data cea mai recentă care reglementează salarizarea acestora, respectiv nr.OG 8/2007.
Se menționează că reclamanții solicită ca prin abrogarea nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001 de către nr.OUG 27/2006 să se repună în vigoare dispozițiile Legii nr. 50/1996, fapt interzis categoric de normele imperative privind tehnica de elaborare a acestora.
În ceea ce privește plata sumelor solicitate cu aplicarea indicelui de inflație, Tribunalul Brașov consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 Cod civil.
Curtea de APEL BRAȘOV, consideră prin motivele invocate, că actuala lege de salarizare a grefierilor este nr.OG 8/2007, aprobată prin Legea nr. 247/2007. Această normă legală nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții referitoare la acordarea sporului de risc sau suprasolicitare neuropsihică pentru viitor.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurentul Tribunalul Brașov, instanța nu poate primi această critică, întrucât Curtea de Apel este instanță cu personalitate juridică, în circumscripția căreia funcționează mai multe tribunale iar reclamanta are calitatea de personal auxiliar în cadrulacesteia. Ca angajatori, toți pârâții, au legitimarea unor subiecți pasivi ai încălcării dreptului dedus judecății, și au implicit calitate procesual pasivă. Prin urmare critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, pentru perioada în care nu au avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență nu poate fi primită.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E
Respinge recursurile formulate de recurenții pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin DGFP B împotriva sentinței civile nr. 18/21.01.2009 a Curții de APEL BRAȘOV, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 02 Aprilie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CJ 7.04.2009
Tehnored AG 10.04.2009/ 2 ex
Jud fond /
Președinte:Ligia VîlcuJudecători:Ligia Vîlcu, Mihail Lohănel, Camelia Juravschi
