Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 365/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 365/
Ședința publică de la 02 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 58/F din 19.09.2008, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosar nr. 19.09.2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea De APEL BRAȘOV, a intimaților reclamanți,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motive de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele invocate în recursuri, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 58/F din 19 septembrie 2008, Curtea de APEL BRAȘOVa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, a admis acțiunea formulată de reclamanții, - personal auxiliar și - personal auxiliar, toți cu domiciliul ales în B,-, jud B, la TRIBUNALUL BRAȘOV în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5 și în consecință: a obligat pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, în solidar, să plătească sporul de 50% din salariul brut lunar în favoarea fiecărui reclamant după cum urmează:
1.pentru reclamanții și începând cu data de 2.02.2007 și până la data rămânerii definitive a prezentei sentințe 19.09.2008 și pe viitor până la noi dispoziții legale;
2.pentru reclamanta începând cu 1.12.2007 și până la 19.09.2008 și pe viitor până la noi dispoziții legale.
A obligat pârâții Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV să plătească actualizarea sumelor susmenționate ( sporul de 50%) cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale până la data plății efective.
A obligat pârâtul Curtea de APEL BRAȘOV la efectuarea cuvenitelor mențiuni în cartea de muncă și a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plăților drepturilor susmenționate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții au calitatea de grefieri.în cadrul Tribunalului d e minori si familie Brașov.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților astfel că pentru aceste considerente instanța a apreciat că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciat că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea a fost admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea a reținut că aceasta cerere este întemeiată deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța a constatat că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant a fost admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea a reținut că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților cetățenești, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV.
Prin motivele de recurs invocate de Ministerul Justiției consideră că soluția dată în cauză de către prima instanță, prin care s-a acordat reclamanților personal auxiliar de specialitate drepturi salariale prevăzute doar pentru alte categorii de salariați, nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept pe care legiuitorul a înțeles să nu îl mai acorde începând cu anul 2007.
Prin urmare, instanța de fond în mod greșit a dispus obligarea pârâților la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate, interpretând în mod eronat dispozițiile ÎCCJ și neluând în considerare faptul că nu există nici un temei legal pentru acordarea acestor drepturi începând cu data de 1.02.2007, când a intrat în vigoare legea specială de salarizare pentru această categorie profesională.
Astfel, potrivit art 1088 Cod civil," la obligațiile care au ca obiect o sumă de bani oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate.
Instanța de fond a acordat deja daune interese prin obligarea pârâților la plata creanței cu reactualizări. Prin urmare se solicită desființarea sentinței criticate în ceea ce privește obligarea și plata dobânzii legale, pe de o parte, pentru câ prin obligarea la plata de actualizări și dobânzi împreună se obține o dublă reparație a prejudiciului, ceea ce ar constitui o îmbogățire fără just temei.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin motivele de recurs critică sentința, considerând că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesual pasive întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite este și Ministerul Justiției. În situația în acre Ministerul Justiției nu ar dispune de fondurile necesare, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
În ceea ce privește salarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 referitoare la acordarea unui spor de 50% din salariul lunar de bază brut au fost abrogate prin art. 42 din nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001. Forța juridică a acestei din urmă ordonanțe aprobate prin lege este egală cu cea a unei legi organice, în speță Legea 50/1996 și, deci, abrogarea este valabilă și legală.
Se apreciază prin motivele de recurs că instanța de fond nu poate dispune plata drepturilor solicitate cu aplicarea dobânzii legale și actualizate cu rata inflației, în situația în care nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Neaplicarea dobânzii legale și a indicelui de inflație se datorează și faptului că, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin 2 din Legea nr. 500/2002 - privind finanțele publice, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din acesta dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
TRIBUNALUL BRAȘOV, prin motivele de recurs consideră că instituirea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică este numai o problemă de legiferare. Dacă legiuitorul ar fi considerat că acest spor trebuie reiterat în noua reglementare privind salarizarea magistraților, l-ar fi inclus în actul normativ cu data cea mai recentă care reglementează salarizarea acestora, respectiv nr.OG 8/2007.
Curtea de APEL BRAȘOV, consideră prin motivele invocate, că actuala lege de salarizare a grefierilor este nr.OG 8/2007, aprobată prin Legea nr. 247/2007. Această normă legală nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții referitoare la acordarea sporului de risc sau suprasolicitare neuropsihică pentru viitor.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor prin B împotriva sentinței civile nr. 58/19.09.2008 a Curții de APEL BRAȘOV pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 2 Aprilie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CJ 7.04.2009
Tehnored AG 10.04.2009/ 2 ex
Jud fond AP/CȘ
Președinte:Ligia VîlcuJudecători:Ligia Vîlcu, Mihail Lohănel, Camelia Juravschi
