Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 377/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 377/R/ Dosar nr-
Ședința publică din 03 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâțiiMinisterul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Brașov și Curtea de APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr.9/F din 23.07.2008, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 30.03.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi, 3.04.2009.
CURTEA:
Constată că prin sentința civilă nr.9/F/2008 a Curții de APEL BRAȘOVs -au dispus următoarele:
A fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, ( fostă ), - -( fost ) Neroiu, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și în consecință:
Au fost obligați pârâții 1,2,3 la plata drepturilor salariale restante, reprezentând spor de suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizația brută lunară pe perioada 3.12.2007 și 18.01.2008 pentru reclamanta - - și data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe, precum și pentru viitor, actualizate cu dobânda legală și indicele de inflație.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare asigurării plăților susmenționate iar pârâta Curtea de APEL BRAȘOVa fost obligată la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, ÎCCJ s-a pronunțat într-un recurs în interesul legii, stabilind astfel că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din legea nr. 50/1996 privind salarizarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 %, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin legea 334/2001.
Reclamanții sunt judecători în cadrul Tribunalului Brașov, și pentru perioada vizată în acțiunea principală au deținut funcția de magistrați.
Având în vedere dispozițiile art. 329 alin. 3 din Cod procedură civilă potrivit cu care dezlegarea dată problemelor de drept prin recurs în interesul legii, devine obligatorie pentru instanțe, instanța de fond a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile recursului în interesul legii, și în consecință acțiunea reclamanților a fost admisă așa cum a fost formulată.
Întrucât reclamanții au înregistrat o devalorizare a sumelor de bani ca urmare a neplății lor, s-a apreciat că sunt îndreptățiți la actualizarea cu coeficientul de inflație, pentru a se asigura o justă reparație.
S-a apreciat ca admisibil și capătul de cerere privind plata dobânzii legale, în ideea acoperirii prejudiciului creat ca urmare a neplății la timp a sumelor datorate.
În cauză a fost invocată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, excepție ce a fost respinsă pentru faptul că această parte a fost obligată să pună la dispoziție fondurile necesare plăților în discuție, prin includerea în proiectele de buget, a sumelor de bani necesare executării.
În ceea ce privește obligația Curții de APEL BRAȘOV, privind menționarea în carnetul de muncă al reclamanților a acestor drepturi salariale, ca efect al admiterii acțiunii, acest capăt de cerere a fost admis.
Împotriva sentinței pronunțată la fond au formulat recurs pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și finanțelor.
Prin motivele de recurs depuse de pârâta Curtea de APEL BRAȘOVs -a cerut respingerea acțiunii arătându-se că actuala lege de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate este nr.OUG 27/2006 aprobată prin Legea nr. 45/2007 iar acest act normativ nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. Coroborând dispozițiile acestor acte normative la cele cuprinse în decizia nr. 21/2008 a J, pârâta consideră că acordarea acestui spor se poate realiza numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 45/2007, însă nu și pentru viitor.
Tribunalul Brașov arată că nu poate fi angajată în nici un fel culpa acestuia deoarece acesta, în calitatea sa de ordonator terțiar de credite nu avea posibilitatea de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate prin acțiune. Ca și ceilalți pârâți, se mai arată că acordarea pe cale judecătorească a unor drepturi care nu sunt prevăzute de nici un act normativ constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat, instanța de judecată substituindu-se voinței legiuitorului. Referitor la actualizarea sumelor se arată că sunt aplicabile dispozițiile art. 1088. Civil potrivit cărora se poate aplica doar dobânda legală de la data formulării acțiunii.
Prin motivele de recurs formulate de Ministerul Justiției se critică sentința pentru acordarea dobânzii legale, invocându-se, ca și Tribunalul Brașov, incidența dispozițiilor art. 1088 și art. 1082 din Codul Civil.
Prin motivele de recurs formulate de se reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanți iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Recursurile sun nefondate.
Reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Brașov.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
În ceea ce privește motivele de recurs referitoare la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că cererea reclamanților este întemeiată deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzută de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul în speță.
Referitor la recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor curtea reține că în mod corect această parte a fost obligată să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens se reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov și Curtea de APEL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr. 9/F/2008 a Curții de APEL BRAȘOV.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./03.04.2009
Tehnoredact./10.04.2009/ 2 ex.
Jud. fond ,
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Maria Carmen Tică, Daniel
