Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 386/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 386/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 06 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 3: Anca
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate depârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOVîmpotriva sentinței civile nr.1229 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministrul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, a intimaților reclamanți, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, față de actele și lucrările dosarului, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Constata ca prin sentința civilă nr.1229/M/17.06.2008, Tribunalul Brașova respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamantele,în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
A obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov să calculeze și să plătească în solidar reclamantelor despăgubiri egale cu indemnizația lunară de 10% din salariul brut, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective, începând cu data de 14.03.2007 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe.
A obligat pe pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
A obligat pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile de bani necesare achitării despăgubirilor actualizate, menționate anterior.
A respins pretențiile reclamantelor privind plata de despăgubiri pentru viitor.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a P în actuala denumire Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța în baza art. 137 al.1 Cod procedură civilă a respins excepția pe considerentul că acestui minister îi revine potrivit art.28 și următoarele din Legea 500/2002 a finanțelor publice, obligația de a elabora proiectele de legi bugetare, și chiar de rectificare a acestora. Prin urmare, raportat la ceea ce tind reclamantele să obțină prin promovarea prezentei cereri,acest pârât are calitate procesuală pasivă, întrucât Ministerul Justiției este o instituție bugetară, ale cărei fonduri provin în exclusivitate de la bugetul de stat.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut că reclamantele fac parte din personalul auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Rupea.
Prin art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 republicată, cu modificările ulterioare, respectiv nr.OG83/2000, s-a prevăzut expres că "care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10 % din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară".
Reclamantele din speța de față îndeplinesc funcția de grefier și prin urmare se poate concluziona că deși îndeplinesc aceiași funcție cu alte colege care au beneficiat de această indemnizație, în virtutea funcției, la muncă egală nu au beneficiat ca și colegele lor de acordarea acestui spor, și prin urmare neacordarea dreptului pretins a prejudiciat reclamantele din cauza de față, și totodată a creat o situație vădită de discriminare. Prin urmare se încalcă dispozițiile legale în materie și anume art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, OG 137/2000, modificată prin Legea 27/2004 care se referă la sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și prevederile invocate mai sus.
Faptul că nu toți grefierii au desfășurat activități din cele prevăzute la art. 19 pct.3 din Legea nr.50/1996 republicată și prin urmare nu sunt îndreptățiți la acordarea drepturilor solicitate, așa cum s-au apărat pârâții prin întâmpinările depuse, nu poate conduce la respingerea cererii, deoarece modalitatea de acordare a indemnizației de 10% prevăzută prin actul normativ menționat reprezintă o practică discriminatorie.
Totodată a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru a se efectua plata drepturilor acordate, cu aplicarea art. 274 Cod procedură civilă în privința cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de expert, potrivit dispozitivului prezentei.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C și Ministerul Justiției,Tribunalul B criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, în ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de Apel Brașov si de Tribunalul B, drepturile solicitate de reclamante nu sunt întemeiate, pentru că potrivit disp. art. 19 punct 3 din legea 50/1996 de acest spor beneficiază numai grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii. Reclamatele nu aveau asemenea atribuții și în consecință nu puteau să primească acest spor.
Nu poate fi aplicată nici ideea de discriminare, pentru că este o chestiune de legiferare, iar legiuitorul a înțeles să acorde un procent la salariul brut în raport cu timpul efectiv lucrat, numai persoanelor care desfășoară activități ce implică un grad sporit de dificultate și responsabilitate.
Sentința mai este criticată și pentru modul de evaluare a prejudiciului pretins de reclamantă, având în vedere că acesta trebuie să fie cert și să fie evaluat.
În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP C, sentința este criticată pentru faptul că nu a fost soluționat în mod corespunzător excepția lipsei calității procesual pasive a acestei părți, dat fiind faptul că ordonatorul principal de credite este Ministerul Justiției și nu prezentul recurent. Între Ministerul Economiei și Finanțelor nu există nici o obligație, iar simplul fapt că ordonatorul principal de credite nu a avut în vedere plata sumelor solicitate de către intimată, nu poate obliga această parte la alocarea sumelor de bani.
Referitor la fondul cauzei sentința este criticată pentru că nu s-a creat nici o discriminare între reclamante și grefierii care primeau acest spor, nu s-a încălcat principiul egalității în fața legii întrucât prevederile art. 19 pct. 3 din legea 50/1996 cu modificările aduse prin OG 83/2000, nu instituie nici privilegii și nici discriminări, ele aplicându-se în mod egal unei categorii de persoane care se află într-o situație identică, adică tuturor persoanelor specializate care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățeni precum și pentru secretarii comisiilor de cercetare a averii, ce funcționează în sistemul judiciar.
Sentința mai este criticată și pentru acordarea de daune interese prin reactualizarea sumelor de bani cu aplicarea coeficientului de inflație și dobânda legală. Instanța nu a avut în vedere că aceste debite, ce au ca obiect sume de bani nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate. Aceste daune sunt debite decât din ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile când dobânda curge de drept.
În recursul Ministerului Justiției sentința este criticată pentru faptul că instanța de fond nu a observat că drepturile solicitate de reclamantă au fost stabilite de legiuitor exclusiv în favoarea personalului auxiliar prevăzut în mod expres de art. 19 alin 3 din legea 50/1996 și respectiv art. 3 alin 8 din OG 8/2007 numai în raport cu timpul lucrat. Prin acțiunile în justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute de lege și câtă vreme drepturile solicitate de reclamantă nu au fost prevăzute de lege, iar legea nu a fost abrogată și nici modificată, prin acordarea unor asemenea drepturi s-au depășit limitele puterii judecătorești.
În ceea ce privește fondul cauzei, se arată că atribuțiile personalului din compartimentele auxiliare ale instanțelor sunt cuprinse în fișele posturilor, iar pentru acordarea indemnizației solicitate persoana respectivă completează un raport în care precizează atribuția îndeplinită, cât și timpul efectiv în care a desfășurat activitatea respectivă.
În speță nu este vorba de discriminare, pentru că legiuitorul a înțeles să atribuie o indemnizație suplimentară, printr-un procent la salariul brut în raport cu timpul efectiv lucrat numai pentru personalul care desfășoară activități ce implică un grad sporit de dificultate și responsabilitate, tocmai pentru că activitatea în discuție este diferită de celelalte activități îndeplinite în mod obișnuit de personalul auxiliar. În acest sens a fost invocată Hotărârea nr.333/8.10.2007 a CNCD, prin care se constată că faptele prezentate nu constituie discriminare.
recurentii solicita pronuntarea unei decizii in care sa se respecte si decizia de recurs in interesul legii pronuntata de nr. 24/2008 prin care s-a stabilit ca indemnizatia lunara de 10% pretinsa si de reclamante nu se cuvine decat categoriilor de grefieri expres si limitativ prevazute de normele legale.
Examinând sentința în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt întemeiate și în consecință vor fi admise în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Prima instanță pronunța o sentință nelegală și netemeinică, acordând drepturi bănești care nu sunt prevăzute de lege, și interpretând în mod eronat textele de lege aplicabile în cauză.
Hotărârea 333/8.10.2007 a fost invocată de recurente în mod întemeiat. CNCD sesizat printr-o petiție formulată de grefierii din cadrul Tribunalului Dâmbovița stabilește, în interpretarea acelorași dispoziții de drept invocate ca și în prezenta speță că faptele prezentate nu constituie acte de discriminare conform Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Pentru a pronunța această hotărâre CNCD a reținut că nu poate fi reținută existența unei situații de diferențiere din perspectiva principiului egalității și al nediscriminării, privind tratamentul diferit instituit prin efectul prevederilor art.3 alin.8 din OG 8/2007.
De altfel fata de dispozitiile deciziei de recurs in interesul legii numarul 24/2008 pronuntata de, deja publicata in la data incheierii dezbaterilor in prezentul recurs, instanta constata ca este tinuta a aplica in cauza dispozitiile acestui recurs in interesul legii, ce este "obligatoriu" de la data publicarii in Monitorul Oficial, drept pentru care va admite recursurile formulate si, in baza art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, va modifica sentinta in sensul respingerii pretentiilor reclamantelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de recurenții pârâți Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B cu sediul în B-, Curtea de Apel Brașov cu sediul în B str.-.- nr.5, Ministerul Justiției cu sediul în B- sector și, Tribunalul Brașov cu sediul în B- împotriva sentințe civile nr.1229/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că;
Respinge acțiunea formulată de reclamantele, în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect plata indemnizației de 10% actualizată și acordarea de dobândă legală pe perioada 14.03.2007 - 6.04.2009 și efectuare de mențiuni în cartea de muncă.
Menține dispozițiile sentinței cu privire la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și la respingerea pretențiilor reclamantelor privind plata indemnizației și pentru viitor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red.AP/30.04.09
Tehnored.AN/5.05.09 - 3 ex.
Jud.fond /
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Maria Carmen Tică, Anca
