Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 427/2008. Curtea de Apel Timisoara

România

Curtea de Apel Timișoara cod operator 2928

Secția de litigii de muncă șli asigurări sociale

Dosar nr-

Decizia civilă nr. 427

Ședința publică din 14 martie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea

JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan

JUDECĂTOR 3: Mihail

Grefier:

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de către pârâta SC SA - Sucursala împotriva sentinței civile nr. 1363 pronunțată la 27 noiembrie 2007 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect litigiu de muncă.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 12 martie 2008. mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța

Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:

Prin contestația înregistrată la Tribunalul Arad la 11 martie 2005 sub nr. 1828/2005, contestatorul a chemat în judecată pe pârâta SC SA - Sucursala A solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să anuleze decizia nr. 83/25 februarie 2005 emisă de pârâtă prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă; să dispună reintegrarea lui în postul de gestionar avută anterior desfacerii contractului de muncă și să oblige societatea la plata tuturor drepturilor ce i se cuveneau de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrare, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea contestației arata ca i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă motivat pe faptul că ar fi comis o abatere disciplinară constând în neîndeplinirea unor atribuții și responsabilități stabilite prin fișa postului și nerespectarea unor acte și reglementări în termen, situație ce ar fi dus la înregistrarea de minusuri în gestiunea depozitului A; că i s-a imputat efectuarea greșită a recepțiilor la vagoanele cisternă, autocamioane sau alte mijloace de transport sosite cu produse la gestiunea depozitului A, efectuarea greșită de măsurători la rezervoarele cu produse petroliere și evidențierea greșită a cantităților de combustibil în caietul de măsurători și a fișelor de magazie.

Mai arată că în ultimul timp au sosit o serie de cisterne cu minusuri la combustibil ce urma să intre în gestiunea depozitului A și cu toate că aceste nereguli au fost aduse la cunoștința conducerii sucursalei A, au fost obligați de către pârâtă să preia cantitățile de combustibil cu lipsurile existente; că a adus la cunoștința șefului direct aceste nereguli, dar că nu s-au luat măsurile necesare; că el și-a îndeplinit obligațiile impuse în fișa postului.

In drept a invocat dispozițiile art. 61 și urm. Codul Muncii.

Prin sentința civilă nr. 1363 pronunțată la 27 noiembrie 2007, instanța a admis contestația, a anulat decizia nr. 83/25.02.2005 emisă de pârâtă și a obligat pârâtă să-l reintegreze pe reclamant în postul de gestionar avut anterior desfacerii contractului individual de muncă; a obligat pârâta să plătească contestatorului toate drepturile salariale cuvenite de la data desfacerii contractului de muncă, 25 februarie 2005 și până la reintegrare; a obligat pârâta să plătească contestatorului cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că principala acuzație care i se aduce reclamantului prin decizia contestată se referă la cauzarea de minusuri în gestiunea societății, urmare a neîndeplinirii unor atribuții și responsabilități stabilite prin fișa postului, acte normative și reglementări interne.

Expertizele efectuate cu privire la prejudiciul invocat de pârâtă au relevat o culpă exclusivă în producerea eventualelor minusuri în sarcina pârâtei, instanța apreciind că nu se poate reține o legătură de cauzalitate între îndeplinirea afirmativ defectuoasă a sarcinilor de serviciu de către reclamant și prejudiciul produs și că la producerea prejudiciului au concurat o serie de factori externi care țin de infrastructura societății.

Mai arată că societatea nu a dovedit prin nici un mijloc de probă existența unei abateri disciplinare.

In termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâta SC SA B, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.

Solicită admiterea recursului și urmare a analizării cauzei sub toate aspectele să schimbe în tot sentința în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

Invocă drept temei de modificare dispozițiile art. 304 pct. 7 și 3041cod procedură civilă.

Arată că hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii în condițiile în care se sprijină pe concluziile expertizelor din dosarul Tribunalului Arad nr. 1664/2006, dosar care face obiectul altor minusuri și este formulat împotriva altor pârâți; că în mod greșit prima instanță a omis să analizeze în totalitate raportul de expertiză contabilă efectuată în dosarul Tribunalului Arad nr. 2147/2005.

Mai arată că expertiza efectuată a concluzionat că persoanele răspunzătoare sunt cei patru pârâți datorită calității de gestionari și atribuțiile stabilite prin fișa postului; că în cadrul cercetării disciplinare prealabile, apărările formulate de salariat au fost respinse datorită netemeiniciei acestora și că reclamantul a recunoscut faptul că s-a ajuns la crearea prejudiciului și datorită neglijenței manifestate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Reclamantul intimat nu a depus la dosar întâmpinare prin care să-și exprime punctul de vedere față de cererea de recurs.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, a dispozițiilor art. 304 pct. 7 coroborat cu art. 3041cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:

Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt și de drept, iar hotărârea pronunțată nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.

In mod corect prima instanță a procedat la anularea deciziei de concediere disciplinară a reclamantului cu toate consecințele care decurg din aceasta.

Pentru declanșarea răspunderii disciplinare este necesar ca salariatul să fi săvârșit o abatere disciplinară.

Concedierea disciplinară, ca măsură extremă, poate fi aplicată numai în ipoteza în care în prezența îndeplinirii cumulative a condițiilor existenței abaterii disciplinare și din analiza tuturor elementelor de fapt rezultă că menținerea în unitate a celui vinovat nu mai este posibilă, fiind foarte important să se stabilească fapta comisă de persoana în cauză și gradul de vinovăție al acesteia, elemente în funcție de care să se aprecieze dacă se justifică măsura extremă a concedierii salariatului.

Tocmai pentru a se verifica îndeplinirea acestor condiții, decizia trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității descrierea faptei, a prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat.

Decizia contestată nu conține descrierea faptei în materialitatea ei, ci doar o referire generală la atribuțiile de serviciu care nu au fost respectate de salariat, referire generală care nu corespunde exigențelor impuse de art. 268 litera a Codul Muncii, lipsă ce atrage nulitatea deciziei de concediere.

Mai mult, motivele reținute de instanța de fond în motivarea soluției nu sunt străine de natura pricinii.

Expertiza efectuată în cauză de expertul Gar eținut că la prejudiciul constatat cu ocazia inventarierilor a putut contribui un complex de factori: lipsa efectivă; posibile erori la măsurare la inventare succesive, mai ales la inventarul din 31 ianuarie 2005, în condițiile în care începând cu decembrie 2004 și până în prezent, livrarea produselor petroliere se face prin intermediul unor mijloace de măsurare; lipsa în comisia de inventariere a angajaților de specialitate la inventarul din 31 ianuarie 2005; necompletarea zilnică a caietelor de măsurători și lipsa de control a acestei obligații.

Expertiza a constatat că din decembrie 2004 până la 30 martie 2005 mijloacele de măsurare la livrarea produselor au funcționat fără aviz metrologic și a apreciat că dacă se stabilește că aceste -uri nu au funcționat legal sau au funcționat cu erori de măsurare la temperaturi mai mici de - 100, prejudiciul nu poate fi stabilit cu exactitate.

Aceasta expertiză se coroborează cu datele reținute de instanță din dosarul nr. 2147/2005 al Tribunalului Arad, în care pârâta a promovat împotriva reclamantului o acțiune în răspundere patrimonială și în care prin hotărâre irevocabilă, instanța a reținut că nu poate fi angajată răspunderea patrimonială în condițiile în care evidența contabilă și primară a pârâtei nu a fost corect condusă și aparatele utilizate au creat erori de înregistrare.

Față de cele de mai sus, având în vedere că deciziei de concediere îi lipsește descrierea în concret a faptei imputate reclamantului și că din probatoriul administrat nu a reieșit că prin comportamentul său reclamantul ar fi vătămat grav raporturile de serviciu, în condițiile în care expertizele efectuate în cauză au reținut o serie de deficiențe și la nivelul pârâtei, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va respinge recursul pârâtei ca neîntemeiat.

In privința cheltuielilor de judecată va face aplicarea dispozițiilor art. 274 cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge pârâta SC SA - Sucursala împotriva sentinței civile nr. 1363 pronunțată la 27 noiembrie 2007 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul.

Obligă pârâta recurentă la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 martie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

pentru, aflat în, semnează

vicepreședintele instanței,

Grefier,

Red. MB/dact. MB

2 ex.

18.07.2008

Primă instanță:

, - Tribunalul Arad

Președinte:Maria Ana Biberea
Judecători:Maria Ana Biberea, Ioan Jivan, Mihail

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 427/2008. Curtea de Apel Timisoara