Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 427/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.427/
Ședința publică din 17 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în-, jud.G și TRIBUNALUL B, cu sediul în-, jud.B împotriva sentinței civile nr. 99/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII și intimatul-reclamant, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții-pârâți CURTEA DE APEL GALAȚI,TRIBUNALUL B, intimații-pârâți MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII și intimatul-reclamant .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenții-pârâți au solicitat judecarea recursurilor în lipsă,după care:
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat și recurenții-pârâți au solicitat judecarea recursurilor în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare atât pe excepția lipsei calității procesuale pasive pârâților Tribunalul Brăila și Curtea de Apel Galați, cât și asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de Apel Galați - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.99/18.02.2008 Tribunalul Brăilaa admis ca fondată în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții: Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Galați și Ministerul Justiției și în consecință:
Au fost obligați pârâții: Tribunalul Brăila, Curtea de Apel Galați și Ministerul Justiției să plătească reclamantului despăgubiri civile echivalente valoric cu sporul de vechime în muncă aferent perioadei 15 noiembrie 2006 - 1 aprilie 2007, actualizate cu rata inflației până la data plății efective.
Au fost respinse capetele de cerere privind actualizarea sumelor stabilite mai sus cu dobânda legală conform Ordonanței Guvernului nr. 9/2000 și efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Brăila sub nr- reclamantul chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila, cu citarea și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata despăgubirilor civile echivalente valoric cu sporul de vechime în muncă aferent perioadei 15 noiembrie 2006 - 1 aprilie 2007, despăgubiri actualizate cu rata inflației și a dobânzii legale calculate pentru aceste sume la data plății efective, conform dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligațiile bănești, totodată cu obligarea la efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că la data de 15.11.2006 a împlinit vechimea în muncă de 3 ani și de la această dată era îndreptățit la plata sporului de vechime calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, dar acesta i-a fost acordat doar începând cu luna aprilie 2007 o dată cu aplicarea dispozițiilor OUG nr.27/2006. Sporul de vechime în muncă a fost prevăzut de toată legislația din domeniul muncii, dar conform dispozițiilor art.33 la.2 din nr.OG83/2000 prevederile privind sporul de vechime nu sunt aplicabile magistraților. Prin excluderea judecătorilor și procurorilor de la acordarea sporului de vechime în muncă față de celelalte categorii de personal s-a încălcat principiul egalității de tratament, caracterul discriminatoriu al dispozițiilor legale fiind evident, prin Hotărârea nr. 170/6.07.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării constatându-se existența unei discriminări directe potrivit prevederilor art.2 al.1 și 2 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor problemelor de discriminare.
Prin sentința civilă nr. 6633/12.12.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Brăilas -a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila - Secția litigii de muncă.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului Brăila, fiind înregistrat sub nr-
Din actele și lucrările de la dosar, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a avut calitatea de auditor de justiție în perioada 1.10.2003-30.06.2005; începând cu data de 15.08.2005 a fost numit judecător stagiar, iar la data de 15.11.2006 a împlinit 3 ani vechime efectivă în funcția de judecător.
Judecătorii au fost salarizați conform Legii nr.50/1996, iar în prezent sunt salarizați în baza nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a fost modificată și completată prin OG 83/2000. Articolul 5 din lege prevede că magistrații beneficiau de un adaos la indemnizația de încadrare lunară, calculată în procente, în raport de vechimea în muncă efectivă în funcția de judecător sau procuror, iar art. 33 prevedea în beneficiul personalului un spor pentru vechimea în muncă, cu mențiunea expresă în alineatul 2 că prevederile privind sporul de vechime nu sunt aplicabile magistraților.
În aceste condiții, s-a instituit prin lege un tratament diferențiat între magistrați și restul personalului din justiție, având în vedere faptul că, în cazul judecătorilor și procurorilor, procentul prevăzut de lege se aplică doar la vechimea în funcția respectivă iar în cazul celuilalt personal, la vechimea în muncă.
Vechimea în muncă rezultă din însumarea tuturor anilor în care o persoană a avut calitatea de salariat, indiferent de funcția îndeplinită și de unitatea în care este stabilit raportul de muncă.
Vechimea în magistratură are în vedere, în mod exclusiv, anii în care o persoană a îndeplinit funcția de judecător sau procuror. Prin urmare, vechimea în magistratură vizează o perioadă mult mai restrânsă decât vechimea în muncă iar aplicarea procentelor prevăzute de lege în cazul magistraților doar la perioada lucrată în justiție, duce implicit la crearea unui prejudiciu pentru aceștia.
Actele normative ulterioare privind salarizarea magistraților, respectiv OUG nr.177/18.12.2002 și OUG nr.27/29.03.2006 au menținut această stare de fapt, schimbând doar denumirea sporului din adaos în indemnizație.
Salariul reprezintă, potrivit art.154 din Codul muncii, contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. Cu privire la componentele salariului, art.155 din același act normativ prevede că acesta cuprinde salariul de bază, îndemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri.
Indemnizația reglementată de actele normative succesive privitoare la salarizarea magistraților după anul 2000, este un spor de natură să contribuie la asigurarea, într-o anumită măsură, la stabilitatea judecătorilor și procurorilor în justiție, constituindu-se într-o recompensă pentru fidelitatea față de sistem.
În ceea ce privește sporul de vechime în muncă, acesta are scopul și rolul de a recunoaște nu doar experiența din justiție și pe cea câștigată, anterior ca notar, avocat, consilier juridic sau alte funcții. Recunoașterea vechimii integrale în muncă a magistraților, prin acordarea sporului de vechime în muncă, se impune, cu atât mai mult cu cât, în cazul acestora vechimea reprezintă aproape integral vechimea în specialitatea conferită de licența în drept care, în conformitate cu dispozițiile art. 14 al.2 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor constituie una dintre condițiile obligatorii pentru intrarea în magistratură iar prin art. 86, vechimea în funcția de avocat, notar și consilier juridic este recunoscută ca vechime în magistratură.
Conform art.1 din nr.OG137/2000 în România principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării trebuie să fie garantat în special în exercitarea anumitor drepturi, printre care și cel de a primi un salariu egal pentru muncă egală.
OG nr.137/2000 definește în art.2 discriminarea ca fiind orice deosebire, excludere, restricție sau performanță, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, categorie socială, etc. care au ca scop sau ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condițiile de egalitate a drepturilor și libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în orice domeniu al vieții publice. Potrivit art.2 al.2 "Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la al.1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare".
În conformitate cu art. 27 din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare aprobată prin Legea 48/2002, persoanele discriminate au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, precum și la restabilirea situației anterioară discriminării.
Prin Hotărârea nr.170/6.07.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a confirmat tratamentul inegal al celor ce lucrează în justiție reținându-se că scopul a fost de acordare a unei remunerații unice lunare, dar metoda de atingere a acestuia a creat pentru magistrați o situație de inegalitate în comparație cu personalul auxiliar de specialitate față de care s-au păstrat dispozițiile cu privire la acordarea sporului de vechime.
Prin Legea nr.45/6.03.2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 cu modificări și completări s-a reintrodus sporul de vechime în muncă pentru magistrați, dar începând cu luna aprilie 2007.
Având în vedere considerentele mai sus reținute instanța a constatat că acțiunea este fondată pentru despăgubirile civile echivalente valoric cu sporul de vechime în muncă aferent perioadei 15.11.2006-1.04.2007.
Pentru a se asigura o reală despăgubire au fost obligați pârâții la actualizarea sumelor cu rata inflației până la data plății efective.
Tribunalul a apreciat ca nefondată cererea reclamantului privind actualizarea sumelor cu dobânda legală conform Ordonanței Guvernului nr.9/2000 întrucât, față de obiectul acțiunii, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile legale privind obligațiile bănești.
În ceea ce privește solicitarea privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă tribunalul a considerat că este nefondată întrucât aceste mențiuni se înscriu în baza hotărârii judecătorești. carnetele de muncă se întocmesc, se completează și se păstrează de către carnetele de muncă se întocmesc, se completează și se păstrează de către carnetele de muncă se întocmesc, se completează și se păstrează de către se întocmesc, se completează și se păstrează de către se întocmesc, se completează și se păstrează de către se întocmesc, se completează și se păstrează de către
Referitor la calitatea de pârât a Ministerului Finanțelor Publice, tribunalul a apreciat că nu are calitate procesuală pasivă în cauză având în vedere faptul că, față de competențele legale ce-i revin și în lipsa raporturilor de serviciu cu reclamanta, răspunderea directă a acestei instituții pentru plata drepturilor bănești nu poate fi angajată. Prin urmare tribunalul a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila criticând soluția dată de prima instanță sub aspectul lipsei calității procesuale pasive.
În perioada 15.11.2006 - 01.04.2007 intimatul-contestator nu era numit judecător la Judecătoria Brăila,acesta fiind judecător stagiar la Judecătoria Sectorului 4
Astfel acțiunea trebuia îndreptată către Tribunalul București în calitate de ordonator terțiar de credite de care aparține Judecătoria Sectorului 4 B și Curtea de Apel București în calitate de ordonator secundar de credite și nu către Tribunalul Brăila și Curtea de Apel Galați.
În concluzie au solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea recursurilor ca nefondate,menținerea hotărârii instanței de fiind ca fiind legală și temeinică.
Prin încheierea de ședință din data de 25 iunie 2008 Curtea de Apel Galați -Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus scoaterea cauzei și trimiterea dosarului spre soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție având în vedere disp.art.I și II din OUG nr.75/2008.
Prin sentința civilă nr.3292/18.03.2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați motivat de faptul că disp. art.I și II din nr.OUG75/2008 au fost declarate neconstituționale prin Decizia 104/20.01.2009 a Curții Constituționale.
La Curtea de Apel Galați cauza a fost înregistrată sub nr-.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma motivelor invocate de recurente cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conf.cu disp.art.3041Cod procedură civilă Curtea apreciază că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală reprezintă îndreptățirea unei persoane de a figura ca parte în proces și presupune existența unei identități între titularii raportului juridic dedus judecății din punct de vedere al dreptului afirmat (calitate procesuală activă și a obligației corelative (calitate procesuală pasivă).
Calitatea procesuală se stabilește în funcție de dreptul ce face obiectul judecății a cărei existență sau inexistență urmează a se constata prin hotărâre judecătorească.
În speță, reclamantul a solicitat sporul de vechime în muncă aferent perioadei 15 nov. 2006 -1 aprilie 2007.
Astfel,în perioada 15.11.2006 - 1.04.2007 intimatul-reclamant a fost numit judecător stagiar la Judecătoria Sectorului 4 iar după promovarea examenului de capacitate a fost numit judecător inamovibil la Judecătoria Brăila la data de 1.04.2004, prin Decret prezidențial nr.289/26.03.2007.
Rezultă fără echivoc că între părți nu au existat raporturi juridice de muncă în perioada menționată mai sus, situație care nu justifică întrunirea condiției calității procesuale pasive,excepția privind lipsa acestora urmând a fi admisă.
Pentru aceste considerente și văzând disp.art.312 al.1,2 și 3 Cod procedură civilă se vor admite recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL și CURTEA DE APEL GALAȚI împotriva sentinței civile nr. 99/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Se va modifica în parte sentința civilă nr.99/2008 a Tribunalului Brăila și,în rejudecare:
Se va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu Tribunalul Brăila și Curtea de Apel Galați pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL B, cu sediul în-, jud. și CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în-, jud. împotriva sentinței civile nr. 99/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.99/2008 a Tribunalului Brăila și,în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu Tribunalul Brăila și Curtea de Apel Galați pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.M-/13.05.2009
Tehnored./2 ex./ 14 Mai 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
