Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 433/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
RO MÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.433/CM
Ședința publică din 20 mai 2008
Complet specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de repunere pe rol cu privire la recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în T,-, -.3,.A,.19, județul T, împotriva sentinței civile nr.2142 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă RL., cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant personal, lipsind intimata pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța față de cererea formulată de recurentul reclamant, repune cauza pe rol și întreabă pe acesta dacă solicită acordarea unui termen de judecată sau se află în stare de judecată.
Recurentul reclamant depune la dosar acte pe care susține că instanța de fond nu le-a luat în considerație - respectiv fluturași de salarizare.
Instanța verificând actele depuse, constată că acestea se află la dosarul de fond respectiv la filele 28,29 și față de acest fapt, restituie actele respective recurentului reclamant.
Instanța luând act de declarația acestuia că nu mai are alte înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant având cuvântul susține că la instanța de fond nu au fost audiați martorii propuși de el, iar societatea pârâtă nu s-a prezentat la nici un termen de judecată. De asemenea, mai susține că la dosar este trecut în citativ ca reclamant el, iar societatea pârâtă
Față de această afirmație, instanța verifică actele de la dosar și constată că cele susținute de recurent nu sunt conforme cu realitatea.
Recurentul reclamant mai susține că prin cererea de chemare în judecată el a solicitat să fie plătit pentru munca depusă, nu i s-a acordat corect sporul de vechime, nu a fost plătit pentru orele suplimentare și pentru zilele de sâmbătă și duminică sau sărbătorile legale - lucru ce reiese din actele depuse la dosar și cu care face dovada afirmațiilor sale. În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond și admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulată.
CURTEA:
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
Reclamantul a declarat recurs la data de 24 ianuarie 2008 împotriva sentinței civile nr.2142/21.11.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tulcea, sub nr.4171/327/7.08.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SRL T, solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor bănești pentru perioada 16.04.2005 - 13.07.2007.
În motivarea cererii,reclamantul a arătat că atât în anul 2005 cât și în 2006 și 2007 lucrat sâmbăta și duminica și sărbătorile legale.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar graficele privind serviciul de pază pentru 2005 - 2007 și copie de pe contractul individual de muncă.
Prin sentința civilă nr.2227/5.09.2007 Judecătoria Tulceaa admis excepția de necompetență materială și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.
La dosarul Tribunalului Tulcea, pârâta a depus în copie, ștatele de plată pentru perioada 16.04.2005 - 13.07.2007 privind pe reclamant.
Reclamantul, deși inițial, a solicitat încuviințarea probei cu martori, ulterior a renunțat la audierea acestora.
Prin sentința civilă nr.2142 din 21.11.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a respins în totalitate cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SRL T, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a fost încadrat în muncă în cadrul societății pârâte ca paznic, începând cu data de 16.04.2005 în baza contractului individual de muncă înregistrat la ITM T sub nr.-/9.05.2005.
Potrivit lit.G "Durata muncii" din contractul individual de muncă rezultă că programul de lucru convenit de părți a fost de: 12 orte de zi între 7 - 1900sau 12 ore de noapte între orele 19 - 700urmate de minimum 24 ore de repaus.
graficele cu serviciile de pază depuse chiar de reclamant la dosar rezultă că acesta a lucrat efectiv exact după algoritmul prestabilit în contractul individual de muncă.
Totodată, examinând ștatele de plată depuse de pârâtă la dosar, rezultă că reclamantului i s-a plătit tot timpul sporul pentru munca prestată pe timp de noapte și că durata timpului de muncă lunar nu a depășit 160 de ore.
Potrivit cap.I "Salariul" din contractul individual de muncă rezultă că orele suplimentare prestate în zilele în care nu se lucrează sau în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu.
Ori, reclamantul, declarându-se de acord cu programul de muncă stabilit la lit.G înseamnă că a acceptat încă de la semnarea contractului de muncă faptul că prestarea muncii în zilele de sâmbătă, duminică sau sărbători legale se va compensa cu ore libere plătite.
La termenul de judecată din data de 7.11.2007 reclamantul a recunoscut că a încasat sumele de bani trecute în ștatele de plată depuse la dosar și cum nu a dovedit efectuarea altor ore suplimentare față de cele înscrise în acestea, cererea sa apare ca fiind neîntemeiată.
De asemenea nu s-a dovedit prin nici un mijloc de probă reținerea vreunei părți din salariu în perioada 1 ianuarie 2007 - 16 iunie 2007, așa cum a susținut reclamantul.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalul Tulceaa solicitat să fie obligată pârâta la plata contravalorii orelor de muncă prestate duminicile și în timpul sărbătorilor legale, astfel cum s-a convenit prin contractul individual de muncă, la capitolul III.
Din cuprinsul probatoriilor depuse la instanța de fond, fluturașii de salarii a rezultat că a fost plătit numai 88% din salariul de bază, aspect ce este confirmat și de ștatele de plată depuse de pârâtă.
A solicitat totodată să se plătească inflația sumei neachitată în cuantumul de 165 RON pentru perioada 2005 - 2007 și sporul de vechime de 247 RON aferent aceleiași perioade.
În dovedirea recursului, a solicitat administrarea probei cu martori, al căror nume l-a indicat în cuprinsul cererii de recurs.
Recursul nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
La termenul de judecată din 07.11.2007, în fața instanței de fond, reclamantul recurent a recunoscut că a încasat sumele trecute în ștatele de plată înaintate la dosar, însă solicită de la pârâtă plata sâmbetelor și duminicilor lucrate și neplătite, iar pentru ianuarie - iulie 2007 diferența de 20 % din salariu ce nu i-a fost plătită.
Deși împrejurarea de a fi lucrat sâmbetele și duminicile precum și pe perioada sărbătorilor legale era o situație de fapt, ce putea fi dovedită cu martori, la data de 21.11.2007 la Tribunalul Tulcea, reclamantul a precizat că "înțelege să renunțe la audierea martorilor propuși de el pentru dovedirea situației de fapt".
În aceste condiții, instanța de fond a pus în discuția părților oportunitatea administrării probei cu expertiză contabilă, însă reclamantul a arătat că "nu este de acord cu efectuarea unei expertize".
Procesul civil este guvernat de mai multe principii, printre acestea un loc de seamă fiind atribuit principiului disponibilității în conformitate cu care părțile au dreptul de a dispune de obiectul procesului și de mijloacele procesuale acordate de lege în acest scop.
Principiul disponibilității cuprinde dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecată sau ale apărării, de a propune probatorii sau de a renunța la administrarea acestora.
Dreptul părților de a determina limitele procesului este în principiu neîngrădit, însă părțile sunt datoare să își asume consecințele conduitei lor procesuale.
Astfel, în fața renunțării reclamantului la administrarea probei cu martori care dovedeau chiar petitul acțiunii, respectiv situația de fapt referitoare la prestarea muncii în zilele nelucrătoare, Tribunalul Tulceas -a pronunțat în mod corect, ținut fiind de principiul disponibilității, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Mai mult, instanța exercitându-și rolul activ, a pus în discuția părților necesitatea administrării probei cu expertiză contabilă, însă reclamantul s-a opus la administrarea acestei probe, arătând că nu este de acord cu această probă, aspect ce rezultă din practicaua sentinței civile ce face obiectul prezentului recurs.
Dată fiind conduita procesuală a reclamantului pe întreaga perioadă de efectuare a cercetării judiciare în fața instanței de fond, Tribunalul Tulceas -a pronunțat ținând seama de probatoriile administrate, probatorii care nu au confirmat afirmațiile și pretențiile din cererea de chemare în judecată.
Drept urmare, hotărârea pronunțată este legală și temeinică, astfel că recursul va fi respins ca nefondat, în baza art.312 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în T,-, -.3,.A,.19, județul T, împotriva sentinței civile nr.2142 din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă RL., cu sediul în T,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 mai 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond: Șt./
Red.dec.Jud. -/ 2 ex.
Tehnored.gref./02.06.2008
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Jelena Zalman
