Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 433/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze
Cu minori și de familie,
De conflicte de muncă și
Asigurări sociale
DECIZIA NR.433/ DOSAR NR-
Ședința publică din 14 aprilie 2009
- - - judecător
- - - judecător
- - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Fi nanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.l35/F pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV la data de 5 decembrie 008 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 aprilie 2009, când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la ata de 14 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 31.10.2008 reclamanții și G, specialiști IT, au chemat in judecata pe pârâții Tribunalul Covasna, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 19.12.2007 până la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea s-a solicitat obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant și obligarea MEF la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
Prin sentința civilă nr. 135/F/5.12.2008 Curtea de APEL BRAȘOVa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Tribunalului Brașov.
A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și G (specialiști IT) în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Covasna, Ministerul Economiei și Finanțelor, și în consecință, a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Covasnas ă plătească fiecărui reclamant sporul de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu 19.12.2007 și până la data pronunțării sentinței, 5.12.2008 și în continuare, pe viitor, până la noi dispoziții legale, actualizat în raport cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale de nr.OUG 9/2000, de la nașterea drepturilor (19.12.2007) și până la data plății efective.
A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor susmenționate constând în spor de 50% actualizat și cu dobânda legală.
A respins pretențiile reclamanților formulate împotriva Tribunalului Brașov ca fiind formulate în contradictoriu cu o parte fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel, curtea a reținut că reclamanții au calitatea de specialiști IT.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, curtea a reținut că este întemeiată, întrucât reclamanții nu au fost angajații acestei instituții în perioada pentru care ridică pretenții.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al.3 teza finală din Codul d e procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât acțiunea a fost admisă.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", curtea a reținut că această cerere este întemeiată deoarece drepturile salariale constituie prin excelență "prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, invocate fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare "" scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost acordată de către instanță în baza dispozițiilor art.1082 și art.1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie două drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzută de art. 1088 Cod Civil nu se aplică obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul în speță.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei a fost admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
În acest sens, Curtea a reținut că potrivit nr.HG736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct. l din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art.19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile salarizării puterii judecătorești.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice C în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției.
Recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă iar în dezvoltarea motivelor de recurs se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice întrucât acesta nu este în raporturi de muncă cu reclamanta.
Pe fondul cauzei, se arată că instanța a admis acțiunea reclamanților cu încălcarea prevederilor legii bugetului de stat, potrivit cărora nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Ultima critică se referă la aplicarea greșită a actualizării drepturilor reclamantei cu rata inflației și dobânda legală.
Prin recursul declarat de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV se susține că actuala lege de salarizare a personalului auxiliar de specialitate este OG. nr.8/2007, aprobată prin Legea 247/2007 iar această normă legală nu cuprinde în nici unul dintre articolele sale dispoziții referitoare la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru viitor.
Pârâtul Ministerul Justiției își întemeiază recursul pe motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținând că pretențiile reclamanților privind acordarea sporului de 50% după data de 1.02.2007 sunt nefondate iar soluția instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii întrucât din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare
personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești - OG. nr. 8/24.01.2007.
Se mai susține în motivarea recursului Ministerului Justiției că intimatul creditor al unei obligații având drept obiect o sumă de bani ar fi putut pretinde drept echivalent al prejudiciului încercat prin întârziere la executare doar dobânda stabilită de lege, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
Examinând sentința în raport cu motivele de recurs și prin prisma prevederilor art.3041Cod procedură civilă, curtea reține că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat precum și a legilor de rectificare, conform art.28 din Legea 500/2002.
Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salariată, tocmai în recunoașterea calității pe care însăși acest pârât o invocă, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
In ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță a avut corect în vedere în temeiul art.329 alin. 3 Cod procedură civilă, decizia de recurs în interesul legii nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care prin interpretarea art.47 din Legea 50/1996 s-a recunoscut dreptul magistraților și a personalului auxiliar de specialitate la sporul de 50% și după intrarea în vigoare a nr.OUG 83/2000.
Ultima critică referitoare la actualizarea drepturilor salariate acordate reclamanților cu rata inflației și dobânda legală este nefondată, deoarece, reclamanții nu a formulat un astfel de petit prin cererea de chemare în judecată și prin urmare pârâta nu a fost obligată la plata actualizată a drepturilor salariate recunoscute reclamantei.
Critica formulată de recurenta Curtea de APEL BRAȘOV urmează a fi înlăturată având în vedere aplicarea în speță a prevederilor art.l10 alin.2 Cod procedură civilă, recursul acestei pârâte urmând a fi respins.
Nefondate sunt și criticile formulate de recurentul Ministerul Justiției, recursul urmând a fi respins, față de dispozițiile deciziei nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii și datorită naturii și scopurilor diferite ale celor două instituții: dobânda legală este prețul lipsei de folosință iar prin actualizarea cu rata inflației se urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Pentru aceste considerente, în baza art.312 (1) Cod procedură civilă curtea va respinge recursurile și va menține ca legală hotărârea recurată.
Pentru aceste motive,
în numele Legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor - prin C și Curtea de APEL BRAȘOV, împotriva sentinței civile nr.135/F/2008 a Curții de APEL BRAȘOV, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 1: Dorina Rizea Mihail Lohănel Roxana Maria
- - - - - -
GREFIER,
Red. /21.04.2009
Dact. /29.05.2009
Jud. fond -
-
Președinte:Dorina Rizea Mihail Lohănel Roxana MariaJudecători:Dorina Rizea Mihail Lohănel Roxana Maria
