Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 439/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 439/2009
Ședința publică de la 16 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - JUDECĂTOR 3: Nicoleta
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței civile nr. 481/25.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Completul de judecată s-a constituit potrivit disp. art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, dat fiind faptul că domnul judecător lipsește din instanță astfel cum s-a reținut în procesul verbal încheiat cu această ocazie, iar în data de 16.04.2009 permanența este asigurată de doamna judecător - - - conform planificării de permanență a secției.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, având în vedere lucrările dosarului și împrejurarea că recurenții solicită judecarea pricinii în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la ribunalul Hunedoara sub dosar nr- reclamanții, - au chemat în judecată în calitate de pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Hunedoara și CNCD solicitând:
- obligarea pârâților la plata către reclamanți a drepturilor salariale, reprezentând suma de 1700 lei, conform art.21 din nr.OG137/2000, sumă care se solicită a fi actualizată cu indicele de inflației;
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
În motivarea în fapt, a acțiunii de față, reclamanții arată că au calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Hunedoara, calitate în care sunt îndreptățiți la plata drepturilor salariale pretinse. În acest sens se invocă Hotărârea nr.15/2006 a Dp rin care s-a constata existența unei discriminări indirecte, prin acordarea de stimulente financiare în mod exclusiv și diferențiat.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că această instituție nu are nici calitatea de angajator al reclamanților și nici nu are vreo atribuție în privința stabilirii indemnizațiilor judecătorilor.
În întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii, motivându-se că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori unui alt salariat din sistemul justiției. Pe de altă parte stimulentele nu pot intra în categoria salarizării ori a premiului anul stabilit de lege, drepturi conferite prin lege judecătorilor, astfel cum în mod eronat a apreciat D în hotărârea invocată de reclamanți.
CNCD a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Întrucât toți judecătorii Tribunalului Hunedoaras -au abținut de la judecarea cauzei, prin încheierea nr. 114/F/CC/2008 Curtea de APEL ALBA IULIAa trimis cauza spre competentă soluționare Tribunalului Sibiu.
Prin sentința civilă nr.481/2008 Tribunalul Sibiu a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CNCD, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Curtea de APEL ALBA IULIA și a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de reclamanții, și în consecință au fost obligați pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a sumei de 1.700 lei reprezentând stimulente neacordate în decembrie 2005, care urmează a fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective. A fost respinsă acțiunea față de pârâtul CNCD, pentru lipsa calității procesuale pasive, excepție invocată din oficiu de către instanță.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut mai întâi că CNCD nu are calitate procesuală pasivă în cauză deoarece consiliul poate avea doar calitatea de expert în domeniul discriminării, însă Curtea de Apel justifică o astfel de calitate deoarece este ordonator secundar de credite. Pe fondul cauzei tribunalul a reținut în esență, cu referire la normele interne și internaționale de drept că reclamanții sunt îndreptățiți la stimulentele bănești pretinse în cauză. S-a mai arătat în considerentele sentinței că instituirea prin acordarea diferențiată a unor drepturi bănești duce în mod greșit la aplicarea și existența unui tratament salarial diferențiat, precum și faptul că prin Hotărârea nr.15/2006 a Ds -a stabilit în mod clar și fără echivoc faptul că ne aflăm în prezența unei discriminări, conform art.2 alin.2 din nr.OG137/2000. A fost respinsă solicitarea de înscriere a stimulentului în carnetul de muncă, deoarece numai salariile și sporurile permanente se înscriu în carnetul de muncă conform. nr.92/1976.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art.80 din legea nr.168/1999, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA.
Ministerul Justiției prin recursul formulat a solicitat în temeiul art.304 punct 9 coroborat cu art.312 Cod procedură civilă admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției arată că hotărârea tribunalului este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, acest motiv de modificare fiind prevăzut de art.304 punct 9 Cod procedură civilă. S-a mai arătat, în continuare, reiterându-se argumentele din fața primei instanțe, că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente fiecărui judecător, ori salariat, din sistemul justiției. Pe de altă parte, stimulentele nu pot intra în categoria salarizării ori a premiului anul stabilit de lege, drepturi conferite prin lege judecătorilor, astfel cum în mod eronat a apreciat prima instanță. Spre deosebire de indemnizația lunară brută salariile de bază ori premiul anual, al căror cuantum este stabilit de lege, stimulentele acordate depind de o multitudine de factori, respectiv existența unor sume în fondul cu destinație specială, apoi obiectivele urmărite de minister în politica de reformare a sistemului judiciar. Nu se poate reține că criteriul vechimii este discriminatoriu, câtă vreme aplicarea lui de către ordonatorul de credite s-a făcut în conformitate cu Normele Interne
Curtea de APEL ALBA IULIA prin recursul formulat a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive și a respingerii acțiunii formulate de reclamanți împotriva acestei instituții.
În motivarea recursului se arată că în litigiile având ca obiect drepturile salariale ale magistraților, calitate procesual pasivă are doar Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite.
Curtea de Apel nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici nu are vreo atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor.
Intimații nu au depus întâmpinare.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/C/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997. În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare "judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat existența unei discriminării indirecte prin acest Ordin, ca urmare a faptului că stimulentele au fost acordate doar judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0 și 3 ani. Se reține astfel că la acordarea acestor stimulente nu au fost luate în considerare criteriile prevăzute în art.21 alin.3 din nr.OUG177/2002 și nici celelalte criterii prevăzute în art.4 din Ordinul nr.2404/C/23.08.2004, folosindu-se doar criteriul vechimii, or "acest criteriu reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Ca atare, prin Hotărârea sus enunțată Consiliul Național pentru combaterea Discriminării a statuat că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.8 alin.3, art.19 alin. 4 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare;
Apărarea pârâtului recurent dezvoltată prin prezentul recurs vizând faptul că nu putem vorbi de un drept de a fi premiat este nefondată, deoarece așa cum corect a reținut instanța de fond stimulentul salarial solicitat reprezintă un adaos bănesc, un premiu, iar art. 2 alin.1, art.6 lit. a și c și art.8 din nr.OG137/2000, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale.
De altfel, această apărare a făcut obiectul analizei și Colegiului Director care a pronunțat hotărârea în cauză, or, potrivit art. 20 punct 10 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare "hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu" și ca atare au forță obligatorie a puterii lucrului judecat.
Susținerea recurentului în sensul că la acordarea stimulentelor în discuție au fost respectate Normele interne sunt de asemenea nefondate, deoarece deși textul art.4 alin.1 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr.146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/C/2004 nu prevede limitativ criteriile care stau la baza acordării stimulentelor, enumerarea lor indică în esență o evaluare a activității și performanțelor judecătorului, iar pentru acordarea acestor stimulente, ordonatorul de credite trebuie să țină în mod obligatoriu cont de aceste criterii, la care mai poate adăuga motivat, în strânsă legătură cu aceste criterii și altele. Or, vechimea în magistratură nu constituie un criteriu prevăzut de art.4 alin.1 din Normele menționate și nici nu este în strânsă legătură cu aceste criterii.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se constată că acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă este neîntemeiată.
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurenților sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondate recursurile cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 481/25.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red/dact./8.05.2009
Dact.IM/2ex
Jud.fond: M,
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Manuela Stoica, Nicoleta
