Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 440/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 440/2008
Ședința publică de la 14 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu Manuela Stoica președintele Curții de Apel
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1175/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 7 aprilie 2008 care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiune acțiunea în conflict de drepturi, înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr-, prin declinare de la Tribunalul Hunedoara, reclamanta a chemat în judecată Inspectoratul Școlar Județean H, solicitând ca pe calea hotărârii judecătorești să fie obligat pârâtul la plata drepturilor bănești, începând cu anul 1998 și până în anul 2003.
În motivarea, în fapt a acțiunii sale reclamanta arată că fost angajată pe perioada nedeterminată, având funcția de profesor gradul I la Școala Specială și că nu a beneficiat de reducerea normei didactice, muncind cu o normă întreagă toată perioada.
În drept se invoca Legea nr. 128/1998.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesual pasive și excepția tardivității acțiunii.(6).
Prin sentința civilă nr.1175/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât și instanța.
S-a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul Inspectoratul Școlar al Jud.
S-a respins acțiunea civilă formulată în cauză de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar al Jud.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, raportând perioada evidențiată în petitul acțiunii la data înregistrării acțiunii, că aceasta este prescrisă, nefiind introdusă în termenul legal de 3 ani prev. de. Lege nr. 167/1958 și art. 283 alin.1 lit. c din Legea nr. 53/2003 modificată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999, reclamanta, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și reținând cauza spre rejudecare, admiterea acțiunii în sensul obligării intimatei la plata drepturilor bănești cuvenite începând cu anul 1998 și până în anul 2003.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta arată că instanța i-a respins cererea fără a intra în fondul cauzei, reținând în mod nelegal și netemeinic excepția prescripției, deoarece dreptul de cere cuvenitele despăgubiri nu se solicită înăuntrul unui termen și că mai mulți colegi ai săi au solicitat astfel de despăgubiri, care le-au fost acordate, practica instanțelor fiind în sensul acordării acestor despăgubiri.
Nu s-a indicat expres motivul de recurs, dar argumentarea în fapt se încadrează în motivul de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 punct 9.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală de intimata Șc.Jud. H se solicită respingerea recursului ca nefundat, arătându-se că motivele invocate de recurs nu au suport legal, fiind simple afirmații.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art.304 indice 1.pr.civ în limitele statuate de art.306 alin.1 pr.civ constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 283 alin. 1 lit a din Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat
În același sens sunt și prevederile generale ale art.1 din.nr.167/1958 potrivit cărora dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul legal, respectiv 3 ani,
În speță, obiectul acțiunii îl constituie drepturi salariale aferente perioadei 1998- 2003.
Raportând starea de fapt la textele de lege sus enunțate, prima instanță a pronunțat corect soluția de respingere a cererii pe excepția prescripției dreptului material la acțiune, susținerea recurentei în sensul că dreptul său este imprescriptibil fiind în totală contradicție cu norma de drept incidentă.
Prescripția fiind o sancțiune legală a pierderii dreptului, în situația în care partea nu a respectat intervalul de timp stabilit de legiuitor înăuntrul căruia trebuia exercitat dreptul la acțiune în sens material, fiind o excepție de procedură, dirimantă și absolută, ce se impune a fi analizată cu prioritate potrivit art.137 pr.c iv, admiterea acesteia face de prisos analiza fondului pricinii.
Pentru considerentele expuse mai sus, curtea, constatând că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în conformitate cu art. 312 alin.1 va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1175/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu Manuela Stoica - - | JUDECĂTOR 2: Ana Doriani - - | JUDECĂTOR 3: Elena Truță - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. 14 Aprilie 2008
Jud. fond.,
Președinte:Adriana Petrașcu Manuela StoicaJudecători:Adriana Petrașcu Manuela Stoica, Ana Doriani, Elena Truță
