Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4423/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4423
Ședința din Camera de Consiliu de la 10 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier: - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 06 iunie 2008, privind judecarea recursului declarat de pârâta SC IMPORT EXPORT SRL, împotriva sentinței civile nr. 68 din 28.02.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 06 iunie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 10 iunie 2008.
În urma deliberării,
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Olt prin sentința nr. 68 de la 28 februarie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta L, și a obligat pârâta la palat sumei de 86,1 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 36 ore suplimentare și la 3690,62 lei, reprezentând contravaloarea a 536 tichete de masă,către reclamantă.
A obligat pârâta la l800 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamanta a fost salariata pârâtei pe postul de călcător, ulterior pregătitor lansator confecții, fiind angajată la data de 20.05.2004, în baza unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, până la data de 23.04.2007, când raporturile de muncă cu pârâta au încetat. În perioada în care a prestat activitate la pârâtă, reclamanta a susținut că nu i-au fost achitate o serie de drepturi bănești, respectiv drepturile bănești aferente perioadei 01-23.04.2007, drepturile bănești aferente concediului de odihnă începând cu data de 20.05.2004 până la data de 23.04.2007, plata orelor suplimentare și a bonurilor de masă începând cu data de 20.05.2004 până la desfacerea contractului de muncă, sporurile cuvenite pentru perioada lucrată, respectiv sporul pentru efort fizic deosebit și cel pentru lucru cu agenți biochimici.
Din probele administrate în cauză, respectiv din raportul de expertiză contabilă, ce a avut la bază actele contabile ale societății - state de plată, foi colective de prezență, a reieșit că în perioada lucrată de reclamantă au existat anumite neconcordanțe în ceea ce privește modul cum i-au fost achitate drepturile cuvenite din prestarea activității. Astfel, în ceea ce privește acordarea tichetelor de masă expertul a stabilit că la nivelul pârâtei s-au acordat tichete de masă în temeiul legii 142/1998, iar din dovezile contabile analizate de expert a rezultat că în perioada 20.05.2004-23.04.2007 reclamantei nu i-au fost acordate 536 de tichete de masă în cuantum de 3690,62 lei, aceste tichete fiind în concordanță cu numărul de zile lucrate.
În ceea ce privește orele suplimentare a reieșit că din totalul de 97 de ore suplimentare reclamanta a fost plătită doar pentru 61 de ore fiindu-i achitată suma de 145,89 lei, astfel încât acesteia i se mai cuvin pentru cele 36 de ore suplimentare efectuate și neachitate, suma de 86,1 lei. Susținerea expertului că nu a putut stabili dacă pentru cele 36 de ore reclamanta a fost remunerată, motivat de lipsa statelor de plată, nu poate fi primită, instanța a apreciat că pârâta avea obligația legală de a pune la dispoziția expertului documentele contabile necesare în vederea efectuării calculelor ce se impuneau, astfel că având în vedere și dispozițiile art. 287 Codul muncii a obligat pârâta la plata acestor drepturi în cuantumul sus menționat.
Cu privire la drepturile salariale solicitate pe perioada 01-23.04.2007 și de asemenea a concediului de odihnă începând cu data de 20.05.2004 până la data de 23.04.2007, din raportul de expertiză contabilă a rezultat că suma cuvenită reclamantei cu acest titlu - 673 lei formează obiectul dispoziției de plată nr. 66/15.08.2007, document care deși nu se regăsește în contabilitatea pârâtei este întărit de faptul că din statele de plată pe luna aprilie 2007 rezultă că la poziția reclamantei există o semnătură și o mențiune, a cărei autenticitate expertul și instanța nu o pot determina, rămânând reclamantei posibilitatea de a se adresa organelor în drept în situația în care se consideră prejudiciată. În drept se au în vedere și dispozițiile art. 163 alin 1.
Din raportul de expertiză contabilă, cât și din contractul de muncă al reclamantei - fila 16 s-a reținut că la nivelul pârâtei nu existau dispoziții din care să reiasă condițiile de muncă grele, vătămătoare în care reclamanta și-a desfășurat activitatea, mai mult decât atât pentru determinarea condițiilor de muncă instanța a reținut că alte instituții ale statului erau abilitate să determine încadrarea personalului în grupă de muncă.
În temeiul art. 276 CPC instanța a admis în parte cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată având în vedere că acțiunea reclamantei a fost admisă în parte.
Față de cele de mai sus instanța a admis în parte acțiunea reclamantei în sensul obligării pârâtei la contravaloarea a 36 de ore suplimentare și a 536 tichete de masă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC IMPORT-EXPORT SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că i-a acordat fostei salariate toate drepturile negociate în contractul individual, iar în ceea ce privește tichetele de masă, acestea au fost acordate atâta timp cât situația economică a permis acordarea lor fără discriminare.
Analizând recursul formulat se constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Așa cum a reținut și instanța de fond pe baza raportului de expertiză întocmit în cauză și a actelor aflate în dosar reclamanta a prestat un număr de 97 de ore suplimentare fiind plătită doar pentru 61 de ore.
Susținerea recurentei în sensul că i-ar fi achitat toate drepturile salariale este întemeiată, aceasta nefăcând dovada potrivit art. 287 Codul muncii și 163 din același cod că a achitat reclamantei și drepturile salariale și pentru celelalte ore suplimentare.
Nici critica vizând obligarea la contravaloarea tichetelor de masă nu este întemeiată, expertul stabilind în mod corect că reclamanta ar fi trebuit să primească în plus 536 tichete de masă.
Susținerea recurentei în sensul că tichetele de masă au fost acordate atâta timp cât situația economică a permis acordarea lor fără discriminare nu este întemeiată, din analiza situației analitice a tichetelor de masă pe o perioadă mai mare reieșind că aceste tichete nu au fost acordate în mod nediscriminatoriu așa cum susține recurenta, unii dintre salariați primind 20, 15, 16, iar alții mult mai puțin.
Tichetele de masă ar fi trebuit acordate pentru fiecare zi în care reclamanta a fost prezentă la serviciu, lucru pe care recurenta-pârâtă nu l-a făcut.
Constatând deci că sentința atacată este temeinică și legală în baza art. 312 Cod pr.civilă recursul va fi respins ca nefondat.
În baza art. 274 Cod pr.civilă va fi obligată recurenta către intimată la cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâta SC IMPORT-EXPORT SRL, împotriva sentinței civile nr. 68 din 28.02.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Obligă recurenta la 1.119 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
20.06.2008
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
