Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 450/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 450/2009
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.383/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care față de actele și lucrările dosarului și solicitarea recurenților pârâți de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr-, reclamanții, și au chemat in judecata pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Alba, Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
-să fie obligați, la plata drepturilor salariale cuvenite cu titlu de spor de risc si suprasolicitare psihică, in procent de 50% din indemnizația de baza bruta lunara in cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective pe perioada 01.02.2005 și în continuare;
-obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei;
-obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
In motivarea acțiunii se arată că sporul solicitat este reglementat până in prezent de art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, întrucât abrogarea adusă acestuia de Ordonanța nr.83/29 august 2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, nu a avut efecte in ceea ce privește acest articol de lege.
Prin efectul art.47 din Legea nr.50/1996 republicata in Monitorul Oficial nr.563/18 noiembrie 1999 magistrați, precum si personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar pentru risc si suprasolicitare.
Reclamanții mai arată că, prin dispozițiile Ordonanței nr.83/2000, act emis de Guvernul României care are natura unui act juridic de putere inferioara legii, le-a fost retras acest spor. Potrivit art.108 din Constituția României, Ordonanțele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitate,in limitele si in condițiile prevăzute de aceasta.
Prealabil emiterii Ordonanței nr.83/2000, Guvernul a fost abilitat, prin art.1 pct.1 litera Q din legea nr.125/2000, să emită ordonanțe pentru perioada de la data intrării in vigoare a acestei legi si pana la reluarea lucrărilor Parlamentului in cea de-a doua sesiune ordinara a anului 2000 in următoarele domenii:
1. Modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești,republicata:
Guvernul a depășit competenta legislativă delegata de parlament potrivit art.115 din Constituție si a dispus abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, care reglementa drepturile pe care reclamanții arată că le solicită prin acțiunea dedusă judecății.
Se arată că Legea nr.24/2000 republicata, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, reglementează principiile de legiferare cat si cele de abrogare, care înlătura orice posibilitate de imixtiune a actelor Guvernului in actele Parlamentului, executivul având doar un drept limitat si expres prevăzut.
Cum executivul nu a fost abilitat sa abroge dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 reclamanții solicita a se constatat ca acest text normativ este in vigoare si sa le fie acordate drepturile astfel reglementate.
Reclamanții mai arata că, abrogarea dată prin Legea nr.334/2000, nu poate acoperi nelegalitatea si neconstituționalitatea abrogării dispusă fără drept de către executiv.
Pentru același considerent, reclamanții apreciază ca nelegală abrogarea in întregime a Legii nr.50/1996 prin Ordonanța nr.8/2207 privind salarizarea personalului auxiliar deși nu a fost abilitat in acest scop de Legea nr.502/2006.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000 republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și sancționeze contravențiile prevăzute de nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar în conformitate cu prevederile art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare.
S-a depus întâmpinare și de către Ministerul Economiei și Finanțelor prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând-o prin aceea că nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite între care figurează și Ministerul Justiției.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării:
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța a apreciat-o ca nefondată, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 Codul muncii justifică calitatea procesuala, excepția urmând a fi respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din OG nr.137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Față de aceste considerente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 Cod pr.civilă, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin sentința civilă nr.383/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA, și în consecință:
Au fost pârâții în solidar, să plătească reclamanților, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 26.02.2005-09.04.2008 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților, conform sentinței.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți, împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență că dispozițiile art.47 din legea nr.50/1996 în realitate nu au fost nicicând abrogate, iar decizia pronunțată de în recurs în interesul legii a tranșat definitiv această chestiune statuând că sporul în discuție se cuvine judecătorilor, procurorilor. etc. și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2000.
S-au reținut și dispozițiile art.6 și 7 din Decretul nr.92/1976, Legea nr.130/1999 și art.296 din Legea nr.53/2003.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat admiterea recursului său motivat de faptul că art.47 a fost abrogat total și expres prin nr.OG83/2000.
Guvernul poate interveni prin ordonanțe simple, în baza unei legi speciale de abilitare, în materii ce nu fac obiectul legilor organice, iar Legea nr.50/1996 nu este lege organică. Mai mult, se arată că nr.OG83/2000 a fost aprobată prin Legea nr.334/2000 și a mărit substanțial atât valoarea de referință sectorială pentru stabilirea indemnizațiilor magistraților, cât și coeficientul de multiplicare.
S-a concluzionat că reclamanții nu au pierdut sporul de risc decât formal, acesta fiind inclus în indemnizația unică.
Totodată, susține că acest spor nu face obiectul dispozițiilor art.41 din Constituție, al art.155 Codul muncii și nici al Directivei Consiliului nr.89/391 din 12.06.1989.
Pentru acordarea sporului în continuare, se arată că nu există temei legal, aceasta constituind o problemă de legiferare și că reprezintă un drept eventual, care nu este născut și actual.
Curtea de APEL ALBA IULIA, în baza art.304 pct.9 Cod pr.civilă a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, întrucât nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici atribuții în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor
Ca urmare, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamanților formulată împotriva sa.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Prin încheierea din 26.06.2008, cauza a fost scoasă de pe rol în baza art.II din nr.OUG75/2008 și trimisă
Prin decizia nr.791/2009 a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA, având în vedere decizia nr.104/2009 prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I și II din nr.OUG75/2008 și a constatat neconstituționalitatea acestor texte.
Curtea, analizând sentința atacată, prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art.304/1 Cod pr.civilă, reține următoarele:
Reclamanții sunt judecători în cadrul Judecătoriei Câmpeni și în această calitate au solicitat acordarea sporului de 50% prevăzut de art.47 din Lege anr.50/1996, începând cu februarie 2005 la zi și în continuare, actualizat.
Recurentul Ministerul Justiției și Libertăților susține că soluția instanței de fond este greșită întrucât are la bază un text de lege abrogat expres și total.
Sub acest aspect este a se reține că prin Decizia nr.21/2008 a - Secțiile Unite, publicată în Of. nr.444/13.06.2008 s-a statuat că: "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2000".
Potrivit art.329 (3) Cod pr.civilă, această decizie este obligatorie, motiv pentru care criticile formulate de recurent nu mai au relevanță, nici chiar sub aspectul acordării în continuare a acestui spor, atâta timp cât nu se modifică în această privință cadrul legislativ avut în vedere de către la momentul pronunțării deciziei.
Pentru aceste considerente, recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art.312 Cod pr.civilă.
Tot ca nefondat urmează a fi respins și recursul Curții de APEL ALBA IULIA.
Această instituție are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, așa cum corect a reținut și instanța de fond, atât prin prisma faptului că este ordonator secundar de credite atunci când vine vorba despre acordarea unor drepturi salariale, cât și în calitatea sa de operator în carnetele de muncă ale reclamanților, atunci când se solicită efectuarea unor mențiuni în cuprinsul lor, așa cum este cazul în speța de față.
Față de aceste considerente, hotărârea instanței de fond este la adăpost de criticile formulate, urmând a fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
(continuarea deciziei civile nr.450/2009)
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.383/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Thred. 2 ex.
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
