Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4508/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(3248/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4508/
Ședința publică de la 17.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Amelia Farmathy
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria Ceaușescu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.381/13.04.2009 pronunțate de Tribunalul Călărași -Secția Civilă în dosarul nr-(1019/C/2009 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimatul-pârât TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat cerere de amânare pentru lipsă de apărare, cerere înregistrată la dosar la data de 16.06.2009, după care,
Curtea respinge cererea de amânare, ca neîntemeiată, având în vedere că pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare este menționat că s-a citat intimatul-reclamant cu copie motive de recurs.
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2532/04.12.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Călărași - Secția Civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Justiției și Tribunalul Călărași.
A obligat pârâții, în solidar, la plata către reclamant a diferențelor de drepturi salariale cuvenite și neîncasate, cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută de încadrare pe perioada 01.11.2000 - noiembrie 2007, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data plății efective.
A respins capetele de cerere privind obligarea acelorași pârâți la plata pe viitor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, precum și obligarea acestora la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, legea incidență în cauză are caracter de lege organică, conform dispozițiilor art. 73 pct. 1 lit. e) din Constituție. în art. 47 din Legea nr. 50/1996 se prevede că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text a fost într-adevăr abrogat, așa cum susține Ministerul Justiției, prin art. 42 din nr.OG 83/2000, însă abrogarea nu poate produce efecte juridice întrucât Ordonanța nr. 83/2000 este un act de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (art. 54 pct. 2).
În aceste circumstanțe, este inadmisibil ca un drept general stipulat într-o lege (în vigoare în perioada de referință) să nu poată fi concretizată în practică.
Potrivit Legii nr.92/1992 și ulterior Legea nr.304/2004, asistenților judiciari li se aplică aceleași dispoziții legale privind obligațiile, interdicțiile, incompatibilitățile, abaterile și sancțiunile disciplinare ale magistraților, precum și motivele de eliberare din funcțiile prevăzute de lege pentru magistrați, fiind totodată obligați să depună și jurământ în aceleași condiții ca și magistrații, sunt salarizați cu o indemnizație corespunzătoare funcției de judecător și beneficiază de toate drepturile prevăzute în G nr.27/2006 în favoarea magistraților, mai puțin sporul de fidelitate, fapt ce denotă intenția legiuitorului de a asimila în mare parte cele două funcții iar cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și asistenților judiciari ar fi discriminatoriu ca acestora să nu li se aplice dispozițiile art. 47 din Legea nr.50/1996 atât timp cât de sporul respectiv beneficiau, pe lângă magistrați, și personal auxiliar de specialitate și experții criminaliști (aceștia din urmă conform art. 48 alin. 4 din Legea nr.50/1996).
Necesitatea respectării principiului protecției încrederii în stat presupune ca evenimentele legislative să poată fi dispuse doar prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior și cere eliminarea obstacolelor juridice care împiedică titularii drepturilor recunoscute legal, să se bucure de ele.
Au fost respinse capetele de cerere ale reclamantului privind plata pe viitor a acestor drepturi, precum și obligarea pârâților de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului, motivat de faptul că, in ce privește drepturile solicitate, nu poate exista o prezumție de neexecutare are unei obligații reale în sarcina pârâților, reclamantul nesuferind încă niciun prejudiciu în acest sens, în cazul în care situația va persista, reclamantul a deschisă calea unei noi acțiuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal recurentul Ministerul Justiției și Libertăților.
În susținerea recursului a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de Ministerul Justiției și Libertăților.
Excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.
În conformitate cu dispozițiile art. 1201 civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și împotriva lor în aceeași calitate, iar, potrivit art. 166 proc. civ. excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs
În aceeași ordine de idei, există autoritate de lucru judecat când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este fundamentată pe același temei juridic si este formulată de aceleași părți și împotriva lor, în aceeași calitate. Din examinarea hotărârii pronunțate în primul proces, rezultă că acțiunea formulată de a fost admisă în parte prin sentința civilă 2532 din data de 04.12.2007, respingând capătul de cerere privind acordarea sporului si în continuare.
Astfel, prin cererea înregistrată la Tribunalul Călărași sub nr-, reclamantul a chemat în judecată Ministerul Justiției și al Libertăților, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Călărași, solicitând ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să fie obligați la plata drepturilor reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, pe perioada 01.11.2000-01.11.2007 și în continuare.
Din examinarea hotărârii pronunțate în primul proces, rezultă că acțiunea a fost admisă în parte pentru reclamantul, instanța respingând capătul de cerere pentru viitor.
Ulterior înregistrării dosarului la Tribunalul Călărași, reclamantul din primul dosar căruia i s-a admis în parte acțiunea, a mai introdus o cerere de chemare în judecată la Tribunalul Călărași, înregistrată sub nr- pentru perioada 01.12.2007 până la data pronunțării hotărârii și pe viitor, perioada privind acordarea sporului pe viitor Tribunalul Călărașio respinsese prin sentința 2532/04.12.2007.
Între cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr- cu care a fost investit Tribunalul Călărași, admițând în parte acțiunea reclamantului prin sentința 2532/2007 și cererea de chemare in judecată înregistrată sub nr-, prin care a fost sesizat Tribunalul Călărași, există identitate de părți, de obiect și de cauză.
Pe fond, în acest sens, recurentul solicită instanței de recurs să observe că asistenții judiciari nu sunt si nu au fost niciodată beneficiari ai sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică.
Astfel, în forma inițială, introdusă în Legea nr. 50/1996 de OG nr. 56/1997, de acest spor au beneficiau magistrații și executorii judecătorești: pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și executorii judecătorești beneficiază de un spor de 50% la salariul de bază brut lunar.
Ulterior, Legea de aprobare a OG 56/1997, Legea 104/1999, dispunea la art. 421 că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% la salariul de bază brut lunar.
Conform art. 3 din OUG nr. 179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, asistenții judiciari sunt remunerați lunar cu coeficientul de ierarhizare a salariului de bază pentru judecătorul stagiar anul I - II, în raport cu timpul efectiv lucrat. Perioada în care o persoană desfășoară activitate de asistent judiciar constituie vechime în muncă și vechime în specialitate. Așa cum se poate observa, textul de lege nu prevede alte drepturi salariale suplimentare pentru asistenții judiciari, precum sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
De altfel, modalitatea de stabilire a indemnizației magistraților consultanți, precum și drepturile de care aceștia beneficiază au fost stabilite prin nr.OUG 177/2002. Acest act normativ cuprinde un capitol separat, Capitolul 3, intitulat salarizarea și alte drepturi ale magistraților consultanți, în cadrul căruia, la art. 15 alin.2, se prevede că: magistrații consultanți beneficiază de drepturile prevăzute la art. 5, 21, art. 25 alin.1, art. 27, 28 și 30 din aceeași ordonanță, texte care nu fac referire la sporul de stres de 50%.
De asemenea, decizia nr. 21 din data de 10.03.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008, are în vedere doar categoriile profesionale ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate, neincluzând și categoria asistenților judiciari, astfel că soluția pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală.
Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, dar și a dispozițiilor art. 3041pr. civ. Curtea reține următoarele:
Reclamantul are calitatea de asistent judiciar.
Decizia pronunțată în interesul legii prin care a fost dezlegată problema sporului de 50% pentru risc și supra solicitare neuropsihică, obligatorie pentru instanțe, se referă numai la judecători, procurori, magistrați-asistenți și personal auxiliar de specialitate, neexistând nicio dispoziție referitoare la categoria asistenților judiciari, astfel că soluția de admitere a acțiunii nu este legală, neexistând niciun temei legal al admiterii pretențiilor formulate de către reclamant.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 pr. civ. rap. la art. 304 pct. 9 pr. civ. recursul va fi admis, iar sentința atacată va fi modificată în tot, în sensul respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.381/13.04.2009 pronunțate de Tribunalul Călărași -Secția Civilă în dosarul nr-(1019/C/2009 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimatul-pârât TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI.
Modifică sentința recurată în sensul că:
Respinge acțiunea ca neîntemeiată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-13.07.2008
Jud. fond:
Președinte:Amelia FarmathyJudecători:Amelia Farmathy, Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu
