Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4534/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR- (2672/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4534/
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulate de recurentul-pârât TRIBUNALUL TELEORMAN, împotriva sentinței civile nr.42 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL TELEORMAN - Secția Litigii de Muncă Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, având ca obiect - refuz soluționare cerere.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații reclamanți, personal,personal, lipsind recurentul pârât TRIBUNALUL TELEORMAN și intimații reclamanți,.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul pârât TRIBUNALUL TELEORMAN, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatele reclamante și,personal, având pe rând cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilănr.42/16.01.2009 pronunțată în dosarul nr-, TRIBUNALUL TELEORMAN -Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a tribunalului Teleorman cu privire la cererea de recalculare a pensiei de serviciu și,în consecință, a respins cererea reclamantelor sub acest aspect; a admis în parte acțiunea; a obligat pârâta să elibereze reclamantelor, adeverințele necesare recalculării pensiei care să includă sporul de risc și suprasolicitare nervoasă în cuantum de 50% precum și sporul de confidențialitate, astfel cum sunt menționate în sentințele civile nr.1555/2007 și nr.329/2008 pronunțate de TRIBUNALUL TELEORMAN; a respins cererea de eliberare a adeverinței privind sporul de 10% ca nefondată; a obligat pârâta să elibereze reclamantei adeverințele necesare recalculării pensiei de serviciu cuprinzând sporurile de 50% pentru risc și suprasolicitare, de 15% pentru confidențialitate și de 10% menționate în sentințele civile nr.1632/2007, nr.48/2008 și nr.1630/2007 pronunțate de TRIBUNALUL TELEORMAN.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantele au solicitat obligarea pârâtului TRIBUNALUL TELEORMAN la recalcularea pensiei de serviciu prin includerea în veniturile brute a sporului de risc și suprasolicitare de 50 % și eliberarea adeverințelor privind acest spor.
Ulterior reclamantele și-au completat acțiunea solicitând obligarea pârâtei și la eliberarea adeverințelor privind sporul de suprasolicitare în cuantum de 15 % precum și de 10 % cuvenit personalului auxiliar de specialitate.
Cu privire la primul capăt de cerere pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, admisă de instanță, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 68 alin. 13 din Legea 567/2004 cererea de pensionare se depune la Casa teritorială de pensii competentă iar conform art.12 din Normele de aplicare a Legii nr.567/2004, stabilirea, actualizarea și recalcularea pensiilor de serviciu se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
Așadar, în temeiul articolelor de lege sus menționate s-a constatat că pârâta ca instituție la care reclamantele au funcționat până la pensionare, nu are competența de a proceda la recalcularea pensiilor prin luarea în considerare a sporurilor solicitate astfel că, nefiind o identitate între persoana pârâtei și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, s-a admis excepția invocată și în consecință, s-a respins cererea formulată sub acest aspect, pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtei.
Cât privește capetele de cerere privind obligarea la eliberarea adeverințelor care să susțină date referitoare la sporul de suprasolicitare neuropsihică de 15% pentru confidențialitate și de 10% cuvenit personalului auxiliar de specialitate, tribunalul le-a constatat întemeiate parțial admițându-le în parte.
Astfel, reclamantele au funcționat în cadrul tribunalului Teleorman, făcând parte din categoria personalului auxiliar de specialitate.
În prezent acestea sunt pensionare, beneficiind de pensie de serviciu, în temeiul art. 68 alin.1 din Legea nr.567/2004, modificată și completată.
Conform acestui articol, la stabilirea pensiei de serviciu se iau în calcul media valorilor de bază brute lunare realizate în ultimele 12 luni de activitate plus sporurile avute în ultima lună, înainte de pensionare.
S-a reținut că prin sentințele civile nr.1555 din 17 octombrie 2007 și 1632 din 14 noiembrie 2007 pronunțate de TRIBUNALUL TELEORMAN, definitive și executorii, reclamantelor, în calitate de grefieri (personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești li s-au acordat sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică) din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada august 2004 la zi, respectiv 1.09.2004 la zi ( în cazul reclamantei ).
Prin hotărârile judecătorești nr.48 din 16.01.2008 și nr.329 din 24 ianuarie 2008 pronunțate de TRIBUNALUL TELEORMAN, acelorași reclamante le-a fost recunoscut dreptul la sporul de confidențialitate în cuantum de 15% conform art.3 din Legea nr.444/2006 începând 01.10.2004 la zi și dispunându-se obligarea pârâtei precum și a celorlalți ordonatori de credite - Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Justiției la plata acestui spor începând cu 01.10.2004 la zi reactualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
De asemenea, în cazul reclamantei s-a pronunțat sentința civilă nr.1630 din 31 octombrie 2007 de către TRIBUNALUL TELEORMAN prin care i-a fost acordat sporul de10 % prevăzut de art.3 alin.8 din OUG nr.8/2007 privind personalul auxiliar prevăzut în mod expres de lege și numai în raport de timpul efectiv lucrat.
Așadar, având în vedere hotărârile judecătorești enunțate mai sus, definitive și executorii, la recalcularea pensiilor de serviciu privind pe reclamante trebuiau incluse în baza de calcul pentru stabilirea, recalcularea sau reactualizarea pensiei și drepturile salariale stabilite de instanță, numai dacă plata acestor drepturi se va face ulterior, astfel cum s-a prevăzut în OUG nr.75/2008.
Cum răspunderea privind stabilirea veniturilor salariale pe baza cărora se stabilesc sau recalculează pensiile de serviciu revine instituției care eliberează adeverința tip, în temeiul art.40 alin.2 lit.h din Codul Muncii, tribunalul a admis în parte acțiunea și, în consecință, a obligat pârâta să elibereze fiecărei reclamante adeverință, pentru stabilirea pensiei de serviciu care să cuprindă sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și cel de confidențialitate de 15%, conform hotărârilor judecătorești enunțate, iar pentru reclamanta se va avea în vedere și sporul de 10% pentru personalul auxiliar de specialitate conform hotărârii nr.1630/31 octombrie 2007 a tribunalului Teleorman și a respins cererea formulată de reclamantele, și privind eliberarea adeverinței care să cuprindă sporul de 10% prevăzut de art.3 alin.8 din OUG nr.8/2007 ca nefondată, la dosarul cauzei neexistând o hotărâre judecătorească sau alte înscrisuri doveditoare în acest sens.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul TRIBUNALUL TELEORMAN, criticând-o pentru nelegalitate. Invocând temeiul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, recurenta susține în esență pronunțarea sentinței atacate cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în cauză.
Se arată în dezvoltarea recursului formulat, că TRIBUNALUL TELEORMAN, prin sentința atacată, nu a avut nici un temei legal să oblige conducerea instanței să elibereze recurentelor adeverințe în vederea recalculării pensiei, în care să fie inclus și sporul de 15%, având în vedere că sentința civilă nr.329/2008 prin care a fost acordat reclamantelor acest spor, a fost modificată, acțiunea acestora fiind respinsă în totalitate. În consecință, se solicită modificarea sentinței atacate, în sensul înlăturării obligației tribunalului Teleorman la eliberarea de adeverințe reclamantelor, pentru recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a sporului de 15%.
Anexate cererii de recurs și în susținerea ei, recurentul a anexat sentința civilă nr.329/24 ianuarie 2008 a tribunalului Teleorman -Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal și extras de pe minuta deciziei dată în recurs împotriva acestei sentințe, filele 4-8 dosar recurs.
În combaterea recursului formulat s-a depus sentința civilă nr.808/29 aprilie 2009 a aceluiași tribunal (filele 19-22 dosar recurs),prin care li s-a recunoscut intimatelor dreptul la sporul de confidențialitate de 15% printr-o acțiune ulterioară promovată de acestea, ca efect al pronunțării deciziei în interesul legii nr.46/15 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în secțiile Unite, decizie ce a recunoscut inclusiv categoriei profesionale a personalului auxiliar de specialitate din categoria căruia fac parte și intimatele-reclamante, dreptul la plata sporului sus menționat.
Examinând sentința civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept material incidente în cauză, dar și înscrisului nou atașat în calea de atac (sentința civilă nr.808/29.04.2009 a tribunalului Teleorman -Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal), Curtea apreciază nefondat recursul pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei motivări a deciziei.
Prima instanță a pronunțat sentința atacată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv art.40 alin.2 lit.h Codul Muncii, art.35 alin.5 Codul Muncii prin raportare la art.78 alin.4 din Legea nr.19/2000.
În speța dedusă judecății față de actele normative incidente materie, recurentul-pârât în calitate de angajator are obligația de a elibera foștilor angajați, respectiv intimatelor-reclamante adeverințe necesare stabilirii drepturilor de pensie din care să rezulte toate veniturile brute, inclusiv sporurile cu caracter permanent evidențiate în ștatele de salarii.
Cum în cauză a fost pronunțată sentința civilă nr.808/29 aprilie 2009 a tribunalului Teleorman -Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal prin care li s-a recunoscut intimatelor-reclamante dreptul la sporul de confidențialitate în cuantum de 15% ulterior modificării sentinței inițiale avută în vedere de instanța de fond, respectiv sentința civilă nr.329/2008 a aceluiași tribunal (ca efect a admiterii recursului împotriva acestei ultime sentințe), în baza art.40 alin.2 lit.h din Codul Muncii îi revine recurentului-pârât obligația eliberării de adeverințe care să includă și sporul de 15% pentru confidențialitate, recunoscut prin sentința civilă sus citată.
Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală sentința atacată, fiind pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât TRIBUNALUL TELEORMAN, împotriva sentinței civile nr.42 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL TELEORMAN - Secția Litigii de Muncă Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți ,.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./14.07.2009
Jud.fond:;
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște