Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 457/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 457/2009
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantele și, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.1133/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar din partea recurentelor reclamante, răspuns la adresele înaintate la termenul anterior.
Față de actele și lucrările dosarului și solicitarea recurentelor reclamante și de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare pe excepția prescripției și pe fond.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamantele și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Alba solicitând obligarea pârâților, corespondent raporturilor de serviciu, la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut începând cu data de 1 martie 2004.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că sunt judecători în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA.
Prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 s-a prevăzut că magistrații beneficiază de un spor de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Ulterior, acest articol a fost abrogat printr-o ordonanță.
Reclamatele consideră că un act normativ cu puterea juridică a unei legi nu poate fi modificat sau abrogat decât de un alt act normativ de aceeași forță juridică.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece nu are calitatea de angajator al reclamantelor și nici nu are o atribuție în privința stabilirii indemnizației judecătorilor.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea acțiunii deoarece art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat total și expres.
Prin sentința civilă nr. 1133/2007 Tribunalul Albaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și a respins acțiunea formulată de reclamante împotriva pârâților.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Alba ca instanță de fond a reținut, prealabil analizării fondului pricinii, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive care s-a invocat în cauză că pârâta având calitatea de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamantelor, conform art. 282 Codul muncii, justifică calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fondul pricinii, s-a reținut că reclamantele au calitatea de judecători în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA. Acțiunea este întemeiată pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996. Textul menționat a fost abrogat total și explicit prin OG nr. 83/2000. Potrivit Legii nr. 24/2000 nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamantele prin care au solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate.
Se invocă încălcarea formelor de procedură sancționate cu nulitatea deoarece sentința nu este motivată. Instanța nu arată de ce a dat curs unei ordonanțe de abrogare și nu a acordat drepturile solicitate în temeiul unei text de lege care nu a fost niciodată abrogat cu respectarea dispozițiilor legale. Evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulteriore de același nivel sau de nivel superior.
Intimata Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Ministerul Justiției prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este întemeiate pentru motivele ce vor fi menționate:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate" beneficiau de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Textul de lege sus menționat a fost abrogat prin OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.425 din 01.09.2000 și intrată în vigoare la 01.10.2000.
Procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cât și dispozițiile Legii nr.125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art.108 alin.3 din Constituție "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute aceasta". Dar prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicată".
Cu toate acestea, prin OG nr.83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art.56-62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată - modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Este de remarcat în acest context, că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitate pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare.
În susținerea celor mai sus menționate este și soluția J în soluționarea recursului în interesul legii la data de 10.03.2008.
Prin Decizia nr. XXI (21)/2008 pronunțată de J- secțiile Unite în dosar nr. 5/2008 în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă J s-a statuat că " În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001."
În considerentele acestei decizii se reține că " Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate. Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea constată că acțiunea reclamantelor și, din categoria profesională a magistraților, categorie vizată de Decizia J sus - enunțată, este întemeiată pe fondul său.
De altfel, având în vedere Decizia menționată, prin adresa nr. 24956/2009 a Ministerului Justiției și Libertăților s-a dispus ordonatorului secundar de credite - curtea de apel - luarea măsurilor necesare în vederea acordării începând cu 1.03.2009 a sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică personalului auxiliar de specialitate, ceea ce reprezintă o recunoaștere de către pârâți a dreptului pretins și pentru viitor.
În ceea ce privește perioada pentru care se solicită drepturile salariale de către reclamantele recurente, se constată că prin precizările depuse la dosar, reclamanta a solicitat acordarea sporului începând cu data de 1.07.2004, iar reclamanta din data de 21.09.2004. Potrivit actelor de puse la dosar, reclamanta a funcționat la instanțe din raza acestei curți de apel din data de 07.05.2002, iar reclamanta din data de 01.07.2004, ambele fiind promovate la Curtea de APEL ALBA IULIA începând cu data de 01.03.2007.
Acțiunea formulată de către reclamante a fost înregistrată la ribunalul Alba la data de 21.09.2007.
Potrivit dispozițiilor art. 3, 7 din Decretul-lege nr. 176/1958 și art. 283 lit.c Codul muncii drepturile salariale sunt prescriptibile în termen de trei ani de la data nașterii dreptului.
Cum acțiunea este formulată la data de 21.09.2007, pretențiile reclamantei anteriore datei de 21.09.2004 sunt prescrise, motiv pentru care pe perioada 01.07.2004-20.09.2004 acțiunea acesteia se impune a fi respinsă ca urmare a admiterii excepției prescripției parțiale a dreptului la acțiune.
În consecință, sentința atacată fiind rezultatul unei greșite interpretări și aplicări a legii, este incident motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, motiv pentru care instanța în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată în sensul că va admite excepția prescripției dreptului la acțiune pe perioada 01.07.2004 - 20.09.2004 în ceea ce o privește pe reclamanta și va admite în parte acțiunea formulată de reclamantele și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba în sensul că va obliga pârâții de ordinul 1, 2 și 3 să plătească reclamantelor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 21.09.2004 - 28.02.2007, iar pârâții de ordinul 1 și 2 să plătească reclamantelor același spor pe perioada 01.03.2007 la zi și în continuare. Se vor menține dispozițiile sentinței atacate prin care a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL ALBA IULIA.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr.1133/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune pe perioada 01.07.2004 - 20.09.2004 în ceea ce o privește pe reclamanta.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantele și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Alba.
Obligă pârâții de ordinul 1, 2 și 3 să plătească reclamantelor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 21.09.2004 - 28.02.2007, iar pârâții de ordinul 1 și 2 să plătească reclamantelor același spor pe perioada 01.03.2007 la zi și în continuare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
24 Aprilie 2009
Red./18.05.2009
Judecători fond: C,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
