Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4579/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1894/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4579R
Ședința publică de la 19 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurenții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.1452 din 15.10.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, Tribunalul Călărași, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect-drepturi bănești primă de vacanță.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care
Curtea constatând cauza în stare de judecată o reține spre soluționare, având în vedere că s-a solicitat judecarea pricinii în lipsa părților.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1452 din 15.10.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, a fost admisă, în parte, acțiunea formulata de reclamatul, împotriva pârâților Tribunalul Călărași, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, au fost obligați pârâții, în solidar, la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând prima de vacanta, egală cu indemnizația brută din luna anterioară plecării în concediu pe anul 2008, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plații efective, și a fost respins capătul de cerere privind plata acestor drepturi și în viitor.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul este salariatul Tribunalului Călărași, având statut de personal contractual, fiind salarizat potrivit prevederilor nr.OUG24/2000, raporturile de muncă fiind guvernate de Legea nr.53/2003.
Pentru anul 2008 reclamantul nu a beneficiat de primă de vacanță deși ceilalți salariați ai tribunalului au beneficiat de acest drept.
S-a apreciat că petentul este discriminat, în condițiile art.1 alin.2 din nr.OUG137/2000, în sensul că deși categorii de personal similar reclamantului au beneficiat și beneficiază de primă de vacanță, reclamantului nu i s-a acordat acest drept.
Principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor economice este consacrat și de art.1 alin.2 lit.e din Legea nr.137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În contextul celor menționate, instanța de fond a constatat că neacordarea primei de vacanță constituie o discriminare a reclamantului față de categoria celorlalți salariați din cadrul paratei Tribunalul Călărași, un tratament diferențiat, nejustificat de un scop obiectiv și legitim.
Relativ la cererea privind acordarea primei de vacanta pe viitor, tribunalul a respins-o, întrucât creanța nu îndeplinește cumulativ cele trei condiții de a fi certa, lichida și exigibilă, nefiind născută și putând fi influențată ulterior de modificări legislative sau ale raporturilor de munca între părți.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției (în prezent Ministerul Justiției și Libertăților ) și Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 și 312 pr.civ. recurentul Ministerul Justiției a invocat decizia nr.818/2008 a Curții Constituționale, precum și faptul că personalul contractual este salarizat potrivit dispozițiilor OUG nr.24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr.383/2001, nefiind îndreptățit la prima de concediu pretinsă în mod neîntemeiat.
Recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, a susținut că nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale pentru angajații altor instituții și că nu are calitate procesuală pasivă, pe de o parte, precum și faptul că instanța de fond nu a ținut cont de deciziile Curții Constituționale nr.818, 819, 820, 821/2008, prin care s-a stabilit faptul că dispozițiile legale referitoare la discriminare sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată ambele recursuri sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prima instanță a reținut faptul că, prin neacordarea primei de vacanță, reclamantul este supus unei discriminări directe în raport cu ceilalți salariați ai Tribunalului care au beneficiat de aceasta.
Sub acest aspect, Curtea constată că intimatul-reclamant are statutul de personal contractual, și este salarizat potrivit dispozițiilor OUG nr.24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr.383/2001, act normativ care nu prevede acordarea primei de concediu pretinsă.
În aceste condiții, nu se poate aprecia că reclamantul se găsește într-o situație analoagă cu personalul Tribunalului care a beneficiat de acest drept, respectiv personalul auxiliar de specialitate și magistrații, aceștia din urmă având un statut, responsabilități și legi de salarizare speciale, neputându-se reține existența unei discriminări, în sensul OUG nr.137/2000, în sensul art.14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale sau în sensul celorlalte dispoziții legale privitoare la discriminare.
Cu privire la același aspect, se are în vedere și faptul că, prin decizia nr.819/3.07.2008, publicată în Monitorul Oficial al României din data de 16.07.2008, Curtea Constituțională a constatat următoarele: "prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG nr.137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciare sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
Curtea Constituțională a apreciat că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, încalcă principiul separației puterilor în stat, consacrat în art.1 alin.4 din Constituția României, precum și prevederile art.61 alin.1, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare.
Având în vedere decizia sus menționată, caracterul său obligatoriu (art.31 alin.1 din Legea nr.47/1992) și constatând că nu există nici un text legal care să stabilească în beneficiul intimatului-reclamant prima de concediu pretinsă, Curtea în baza art.304 pct.9 și art.312 pr.civ. va admite recursurile, va modifica, în tot, sentința recurată, în sensul că va respinge acțiunea în totalitate, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr.1452 din 15.10.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, Tribunalul Călărași, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Modifică, în tot, sentința recurată, în sensul că:
Respinge, în totalitate, acțiunea formulată de reclamatul, împotriva pârâților Tribunalul Călărași, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.
Dact. /2ex
30.06.2009
Jud. fond:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Comșa Carmen Georgiana
