Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 472/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 472/2009
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.436/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care față de actele și lucrările dosarului și solicitarea recurenților pârâți de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la ribunalul Hunedoara sub dosar nr- reclamanții și au chemat în judecată în calitate de pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Hunedoara și CNCD solicitând:
- obligarea pârâților la plata către reclamanți a drepturilor salariale, reprezentând echivalentul stimulentelor neacordate în luna decembrie 2005, sumă care se solicită a fi actualizată cu indicele de inflației;
- obligarea Curții de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă.
În motivarea în fapt a acțiunii de față reclamanții arată că au calitatea de asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Hunedoara, calitate în care sunt îndreptățiți la plata drepturilor salariale pretinse. În acest sens se invocă Hotărârea nr.15/2006 a Dp rin care s-a constatat existența unei discriminări indirecte, prin acordarea de stimulente financiare în mod exclusiv și diferențiat.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că această instituție nu are nici calitatea de angajator al reclamanților și nici nu are vreo atribuție în privința stabilirii indemnizațiilor asistenților judiciari.
În întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Justiției se solicită respingerea acțiunii, motivându-se că nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente asistenților judiciari, ori unui alt salariat din sistemul justiției. Pe de altă parte stimulentele nu pot intra în categoria salarizării ori a premiului anul stabilit de lege, drepturi conferite prin lege judecătorilor, astfel cum în mod eronat a apreciat D în hotărârea invocată de reclamanți.
Întrucât toți judecătorii instanței s-au abținut de la judecarea cauzei, Curtea de APEL ALBA IULIA prin încheierea nr. 113/F/CC/2008 a trimis cauza spre competentă soluționare Tribunalului Alba.
Prin sentința civilă nr.436/2008 Tribunalul Alba a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL ALBA IULIA, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și a admis acțiunea civilă formulată în cauză de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara și în consecință:
Au fost obligați pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a sumei de 1.700 lei cu titlu de despăgubiri, care urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost respinsă acțiunea față de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență, cu referire la normele interne și internaționale de drept că reclamanții sunt îndreptățiți la stimulentele bănești pretinse în cauză. S-a mai arătat în considerentele sentinței că instituirea prin acordarea diferențiată a unor drepturi bănești duce în mod greșit la aplicarea și existența unui tratament salarial diferențiat, precum și faptul că prin Hotărârea nr.15/2006 a Ds -a stabilit în mod clar și fără echivoc faptul că ne aflăm în prezența unei discriminări, conform art.2 alin.2 din nr.OG137/2000.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art.80 din legea nr.168/1999, pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA.
Ministerul Justiției prin recursul formulat a solicitat în temeiul art.304 punct 9 coroborat cu art.312 Cod procedură civilă admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției arată că hotărârea tribunalului este nelegală, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, acest motiv de modificare fiind prevăzut de art.304 punct 9 Cod procedură civilă. S-a mai arătat, în continuare, că Hotărârea nr. 15/2006 a CNCD nu s-a raportat la această categorie profesională. Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 s-a aprobat repartizarea unui fond de stimulente destinat doar anumitor categorii de personal din aparatul propriu al Ministerului Justiției și din cadrul instanțelor judecătorești, printre care nu se numărau și asistenții judiciari, iar CNCD s-a raportat prin Hotărârea nr. 15/2006 doar la situația judecătorilor. Nu există nici un act normativ care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi stimulente asistenților judiciari. Pe de altă parte, stimulentele nu pot intra în categoria salarizării ori a premiului anul stabilit de lege, drepturi conferite prin lege judecătorilor, astfel cum în mod eronat a apreciat prima instanță. Spre deosebire de indemnizația lunară brută salariile de bază ori premiul anual, al căror cuantum este stabilit de lege, stimulentele acordate depind de o multitudine de factori, respectiv existența unor sume în fondul cu destinație specială, apoi obiectivele urmărite de minister în politica de reformare a sistemului judiciar.
Curtea de APEL ALBA IULIA prin recursul formulat a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive și a respingerii acțiunii formulate de reclamanți împotriva acestei instituții.
În motivarea recursului se arată că în litigiile având ca obiect drepturile salariale ale asistenților judiciari, calitate procesual pasivă are doar Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite.
Curtea de Apel nu are calitatea de angajator al reclamanților, aceștia fiind numiți de Ministerul Justiției.
Intimații nu au depus întâmpinare.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale, precum și din amenzile judiciare.
Conform alin.3 al art.25 din Legea nr.146/1997 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției. Prin J nr.2404/C/2004 s-au aprobat Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997. În speță, prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare "judecătorilor din cadrul judecătoriilor, care au o vechime cuprinsă între 0-3 ani, în sumă de 1700 RON".
Prin Hotărârea nr.15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat că la acordarea acestor stimulente nu au fost luate în considerare criteriile prevăzute în art.21 alin.3 din nr.OUG177/2002 și nici celelalte criterii prevăzute în art.4 din Ordinul nr.2404/C/23.08.2004, folosindu-se doar criteriul vechimii, or "acest criteriu reprezintă un criteriu aparent neutru ce dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de 3 ani care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru a beneficia de acordarea stimulentelor salariale".
Ca atare, prin Hotărârea sus enunțată Consiliul Național pentru combaterea Discriminării a statuat că faptele prezentate constituie acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.8 alin.3, art.19 alin. 4 din nr.OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare;
Apărarea pârâtului recurent dezvoltată prin prezentul recurs vizând faptul că nu putem vorbi de un drept de a fi premiat este nefondată, deoarece așa cum corect a reținut instanța de fond stimulentul salarial solicitat reprezintă un adaos bănesc, un premiu, iar art. 2 alin.1, art.6 lit. a și c și art.8 din nr.OG137/2000, ocrotesc în mod deplin și egal toate drepturile salariale.
În ceea ce privește apărare formulată de pârâtul Ministerul Justiției potrivit căruia reclamanții nu sunt îndreptățiți la aceste stimulente întrucât Ordinul nu se referă la asistenții judiciari, aceasta nu poate fi reținută având în vedere că aceștia fac parte din categoria personalului din justiție, or art. 25 alin.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru face referire la fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției fără nici o limitare sau excludere.
Chiar dacă asistenților judiciari nu le sunt aplicabile toate dispozițiile cuprinse în legea de salarizare a magistraților, legiuitorul a prevăzut clar că aceștia sunt incluși în categoria personalului îndreptățit să beneficieze de stimulente din fondul de premiere, astfel că excluderea lor de la beneficul acordării stimulentelor acordate în luna decembrie 2005 ar reprezenta o discriminare directă a acestora în raport de categoria profesională a magistraților cu o vechime mai mare de trei ani.
Este neîntemeiată și critica referitoare la actualizarea sumelor, deoarece actualizarea este menită să înlăture devalorizare monedei naționale datorită procesului inflaționist, fiind de altfel reflectarea principiului reparației integrale a prejudiciului cauzat prin neplata la termen a unor sume de bani.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se constată că acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele motive:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă este neîntemeiată.
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale asistenților judiciari.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați, asimilații acestora și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurenților sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondate recursurile cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.436/23.04.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
27 Aprilie 2009
Red./15.05.2009
Judecători fond:
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
