Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 506/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 506
Ședința publică din 16 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier:
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de către pârâta Spitalul Clinic Județean de Urgență împotriva sentinței civile nr. 948 pronunțată la 25 noiembrie 2008 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 13 martie 2009, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad la 9 mai 2008 sub nr. 1450/108, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Spitalul Clinic de Urgență A solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să oblige pârâta să-i restabilească salariul de încadrare pe care l-a avut la 31 martie 2008; să oblige pârâta ca începând cu 1 aprilie 2008 să-i aplice majorarea (creșterea) prevăzută de OG nr. 17/30 ianuarie 2008 pentru modificarea și completarea OUG nr. 115/2004; să oblige pârâta să-i restituie suma reținută nejustificat, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a învederat instanței că este angajată în cadrul Serviciului de Medicină Legală A în funcția de registrator medical, cu normă; că nu are nici o datorie față de pârât și nu există nici un titlu executoriu în baza căruia să se poată opera rețineri din salariul ei; că începând cu 1 aprilie 2008, pârâtul era obligat în conformitate cu OG nr. 17/2008 să-i majoreze salariul, însă contrar acestor prevederi legale, pârâtul a redus la J salariul ei de încadrare, stabilindu-l fără nici o explicație la suma de 495 lei, cauzându-i un grav prejudiciu.
Mai arată că salariul ei de încadrare, redus abuziv de către pârât, a fost stabilit în baza OG nr. 1/2000 și OUG nr. 115/2004 prin sentința civilă nr. 1629/16 decembrie 2005; că se impune ca pârâtul să-și îndrepte greșeala față de ea.
Prin sentința civilă nr. 948 pronunțată la 25 noiembrie 2008, instanța a admis acțiunea reclamantei, a obligat pârâtul să restabilească reclamantei salariul de încadrare avut la data de 31 martie 2008, la care să aplice, începând cu 1 aprilie 2008, o majorare de 6%; a obligat pârâtul la plata către reclamanta a sumei de 4468 lei cu titlu de salariu net neacordat, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta este angajată în cadrul Serviciului de Medicină Legală din cadrul pârâtei în funcția de registrator medical din 1 iulie 1982 și că începând cu 1 septembrie 2005, urmare a pensionării din motive de invaliditate, reclamanta a fost menținută în funcția de registrator medical principal cu normă.
In baza sentinței civile nr. 1629/16 decembrie 2005 Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr. 7108/2005 și în conformitate cu prevederile OG nr. 1/2000, art. 32 pct. 2 din OUG nr. 115/2004, OUG nr. 125/2005, prin dispoziția nr. 45/24 ianuarie 2006, pârâtul a stabilit reclamantei un salariu de bază aferent la normă în cuantum de 683 lei, începând cu 1 octombrie 2005.
Salariul reclamantei în funcția de registrator medical a fost asimilat salariului prevăzut pentru soră medicală principală, conform poziției nr. 28 din Anexa IAd in OUG nr. 115/2004, fiind majorat cu procentul de 100% aferent locului de muncă, respectiv Secției de Medicină Legală.
Prin OG nr. 17/2008 au fost modificate grilele de salarizare ale personalului contractual din unitățile sanitare, la pozițiile 42-44 din Anexa IA fiind prevăzute grile de salarizare distincte pentru funcția de registrator medical, fără grile separate pentru personalul angajat în această funcție în cadrul serviciului de medicină legală.
In baza acestui act normativ, pârâta a redus salariul reclamantei, stabilindu-i începând cu aprilie 2008, un salariul de 495 lei.
A reținut că în baza OG nr. 17/2008, pârâtul era obligat să majoreze începând cu data de 1 aprilie 2008, salariul de încadrare al reclamantei cu un procent de 6% conform prevederilor art. 5 pct. 5 din această ordonanță și pentru a modifica salariul de încadrare al reclamantei trebuia să-i solicite consimțământul, aceasta cu atât mai mult cu cât aplicând noile prevederi legale drepturile salariale se reduceau.
Prin modificarea unilaterală a salariului, pârâta a încălcat prevederile art. 41 alin. 1 Codul Muncii și art. 92 pct. 2 din CCM pe anii 2006 - 2008.
In termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență A, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041cod procedură civilă.
Arată că prima instanță a aplicat greșit prevederile art. 41 alin. 1 din Codul Muncii, precum și prevederile art. 92 pct. 2 din CCM pe anii 2006-2008; că art. 41 alin. 2 Codul Muncii prevede și excepții de la modificarea contractului de muncă și că art. 157 alin. 2 Codul Muncii prevede că sistemul de salarizare al personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege și că la stabilirea salariului de încadrare pentru angajata începând HG cu 1 aprilie 2008 este consecința unei ordonanțe a Guvernului României nr. 17/2008; că dispozițiile art. 92 alin. 2 din contractul colectiv de muncă pe anii 2006 - 2008 nu fac obiectul dosarului, în condițiile în care salariile sunt stabilite prin lege; că expertul contabil nu a precizat nici o greșeală în stabilirea salariului de încadrare a reclamantei; că a aplicat grila de salarizare prevăzută de lege - OG nr. 17/2008 care la pozițiile art. 42-44 din anexa IA prevede grile de salarizare distincte pentru categoria de personal "registrator medical", fără grile separate pentru personalul angajat ca și registrator medical în cadrul serviciului medicină legală; că deși a solicitat ca reclamanta să-și precizeze în drept acțiunea, instanța nu a manifestat rol activ și nu a rezolvat acest aspect.
Prin întâmpinare, reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu motivarea că OG nr. 17/2008 prevede majorări salariale, iar pârâta i-a redus salariul, fără a putea dovedi legalitatea măsurii luate; că pârâta nu a făcut dovada că s-ar afla într-una din situațiile de excepție prevăzute de art. 41 alin. 2 Codul Muncii; că OG nr. 17/2008 nu cuprinde vreo reglementare care să-i dea posibilitatea recurentului pârât ca aplicând-o să stabilească unilateral salariul de bază, încălcând prevederile art. 151 pct. 1 Codul Muncii; că aplicând un act normativ care reglementează creșteri salariale, pârâta a redus salariul; că grila de salarizare nu face distincție între sora medicală și registratorul medical; că datorită necomunicării actului administrativ a fost în imposibilitate de a uza de procedura prevăzută de art. 40 din OG nr. 17/2008; că sentința recurată a fost pusă în executare.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta intimată a arătat că pârâta i-a redus abuziv salariul, fără a putea indica temeiul legal care-i permite acest lucru; că modificarea unilaterală este în afara cadrului legal și nu poate fi primită.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul întemeiat, urmând a-l admite cu următoarea motivare:
Prin sentința civilă nr. 1629 pronunțată la 16 decembrie 2005 de către Tribunalul Arad în dosarul nr. 7108/2005, rămasă irevocabilă, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Spitalul Clinic Județean de Urgență A, a obligat pârâtul să majoreze salariul de bază al reclamantei cu 100% în conformitate cu prevederile art. 27 din OG nr. 1/2000 pe perioada 1 octombrie 2002 - 30 noiembrie 2005, obligat pârâtul să stabilească salariul de bază al reclamantei începând cu data de 1 ianuarie 2005, în condițiile art. 32 pct. 2 din OUG nr. 115/2004 aprobată prin Legea nr. 125/2005, respectiv prin aplicarea procentului de majorare la salariul de bază din luna decembrie 2004, obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 225.782.226 lei cu titlu de diferență de salariu net neacordat pe perioada 1 octombrie 2002 - 30 noiembrie 2005 și să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
La pronunțarea acestei soluții, instanța a avut în vedere că, potrivit art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2000 și respectiv art. 18 alin. 1 din Legea nr. 104/2003, salariile de bază ale personalului din instituțiile de medicină legală sunt cu 100% mai mari decât salariile de bază prevăzute de lege la aceleași categorii de personal medical, la care se adaugă sporurile prevăzute de lege.
In baza acestei hotărâri judecătorești și a actelor normative ulterioare ei și aplicabile reclamantei, salariul de bază lunar al reclamantei a fost stabilit la 1365 lei în perioada 1 octombrie 2005 - 1 octombrie 2008, respectiv 683 lei pentru normă
Cu începere de la 1 aprilie 2008, în temeiul OG nr. 17/2008, pârâtul a stabilit un salariu lunar pentru normă de 495 lei, astfel încât reclamanta a contestat reducerea salariului, apreciind că au fost încălcate dispozițiile art. 41 și art. 157 din Codul Muncii, ale art. 92 pct. 7 și art. 93 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2006-2008, precum și autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 1629/2005 a Tribunalului Arad.
In speță nu operează autoritatea de lucru judecat, deoarece nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză, prevăzută de art. 1201 Cod civil. Astfel, obiectul și cauza acestui litigiu sunt diferite de cele ale cererii soluționate prin sentința nr. 1629/2005 a Tribunalului Arad, sentință care se bucură de putere de lucru judecat, însă numai până la data intrării în vigoare a OG nr. 17/2008, care modifică prevederile legale avute în vedere la pronunțarea acestei hotărâri judecătorești.
Art. 157 alin. 1 din Codul Muncii prevede că salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective între angajator și salariați sau reprezentanți ai acestora.
Prin excepție de la această regulă, art. 157 alin. 2 din Codul Muncii dispune că sistemul de salarizare al personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.
Pe cale de consecință, susținerile reclamantei referitoare la încălcarea art. 41 și art. 157 Codul Muncii sunt neîntemeiate. Modificarea salariului reclamantei s-a datorat modificării dispozițiilor legale aplicabile personalului din sectorul medical, respectiv intrării în vigoare a OG nr. 17/2008 și nu este mai mic decât salariul de bază actual prevăzut de lege pentru postul pe care este încadrată reclamanta, fiind respectate prevederile art. 92 alin. 6 și 7 din contractul colectiv de muncă pe anii 2006-2008.
In cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 92 alin. 2 și art. 93 din același contract colectiv de muncă, deoarece modificarea salariului reclamantei nu este consecința unei discriminări bazată pe vreunul din criteriile enumerate de art. 92 alin. 2 din contractul colectiv de muncă sau a aplicării criteriilor de încadrare salarială și evaluare a unităților sanitare publice, avute în vedere de art. 93 din contractul colectiv de muncă.
Pârâta recurentă a aplicat corect prevederile OG nr. 17/2008, iar diminuarea salariului reclamantei se datorează faptului că Ordonanța Guvernului nr. 17/2007 nu mai prevede acordarea unui salariu de încadrare majorat cu 100% pentru registratorul medical ce își desfășoară activitatea în cadrul unui serviciu de anatomie patologică și medicină legală, deși menține un astfel de salariu pentru sora medicală din cadrul unui asemenea serviciu.
Este adevărat că această ordonanță reglementează creșteri salariale în domeniul sanitar, însă ea stabilește și salariile de bază în acest domeniu, precum și limite minime și maxime în care trebuie să se încadreze aceste salarii, fiind obligatorie stabilirea salariilor de bază conform grilei anexă la ordonanță.
Expertul contabil nu a indicat nicio greșeală în stabilirea salariului de încadrare al reclamantei și a arătat că legislația în vigoare, la data introducerii acțiunii, aplicabilă la stabilirea salariului de încadrare pentru funcția de registrator medical este reprezentată de Ordonanța Guvernului nr. 17/2008. In concluziile expertizei sunt prezentate salariul de încadrare pentru funcția de registrator și pentru cea de soră medicală, precum și diferențele salariale între cele două poziții, fără a se specifica ce grilă trebuie avută în vedere la stabilirea salariului de încadrare a reclamantei, astfel încât raportul de expertiză nu poate conduce la admiterea acțiunii reclamantei, date fiind și considerentele expuse anterior.
Imprejurarea că angajatorul nu a comunicat un act administrativ reclamantei referitor la reducerea salariului nu este de natură să determine admiterea acțiunii acesteia, deoarece modificarea salariului a avut loc în temeiul legii și a fost operată în carnetul de muncă al reclamantei.
Față de cele de mai sus, instanța apreciază că hotărârea recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va admite recursul declarat de către pârât și va modifica sentința recurată în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâta Spitalul Clinic Județean de Urgență împotriva sentinței civile nr. 948 pronunțată la 25 noiembrie 2008 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta.
Modifică sentința recurată în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Spitalul Clinic Județean de Urgență
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 16 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
29.06.2009
Primă instanță:
, - Tribunalul Arad
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Florin Dogaru, Lucian
