Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 5406/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5406
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
Grefier: - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.593/23.04.2009, pronunțată de TRIBUNALUL OLT în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL O L T, precum și intimații reclamanți LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, LA JUDECĂTORIA BALȘ, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, părțile au solicitat judecarea în lipsă, conform art.242 Pr.Civ. după care, apreciindu-se cauza în stare judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin sentința civilă nr.593 din 23.04.2009, pronunțată de TRIBUNALUL OLT în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, invocată prin întâmpinare.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, -, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâți Ministerul Justiției și Libertăților B, Ministerul Finanțelor B prin O, Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL O L T, și pe cale de consecință au fost obligați pârâții în solidar la plata către fiecare reclamant în parte,a sporului de stres și suprasolicitare de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare în cuantum actualizat la data plății efective, începând cu data de 27 mai 2008 la zi, și acordarea sporului pe viitor, până la noi reglementări legale, cu excepția reclamantei aflată în concediu pentru creșterea copilului din data de 18.11.2008 și a reclamantei, care din data de 27.02.2009 se află de asemenea în concediu pentru creșterea copilului, pentru care drepturile se vor acorda potrivit perioadei lucrate, iar pe viitor la reluarea activității.
Analizând cererea formulată, instanța a reținut că potrivit art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar".
Este adevărat că prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996, art. 47 din Legea 50/1996, a fost abrogat expres, însă procedându-se astfel au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art. 108 alin.3 din Constituție - ordonanțele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.
Or, prin art.1 pct. Q 1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată. Cu toate acestea prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996 deși,așa cum rezultă din dispozițiile art. 56- 62 ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Este de remarcat în acest context că acolo unde legiuitorul a avut intenția să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ceea ce în speță nu s-a realizat.
Față de cele de mai sus, întrucât abrogarea realizată prin OG nr. 83/2000 este nelegală, instanța a apreciat ca întemeiată acțiunea reclamanților având ca obiect acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50 % prev. de art. 47 din Legea nr. 50/1996 calculat din salariul de bază brut lunar.
În același sens a fost pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție decizia nr. XXI/2008 privind recursul în interesul legii referitor la dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, care a decis că de sporul de risc și suprasolicitare beneficiază atât magistrații cât și personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor.
În consecință, instanța a admis acțiunea formulată ca fiind întemeiată, sens în care a obligat în solidar pârâții la plata către fiecare reclamant în parte a sporului de stres și suprasolicitare calculat la indemnizația brută de încadrare în cuantum actualizat la data plății efective pentru acoperirea integrală a prejudiciului cauzat, începând cu data de 27 mai 2008 la zi și acordarea sporului pe viitor până la noi reglementări legale, cu excepția reclamantei aflată în concediu pentru creșterea copilului din data de 18.11.2008 și a reclamantei care din data de 27.02.2009 se află de asemenea în concediu pentru creșterea copilului, pentru care drepturile se vor acorda potrivit perioadei lucrate, iar pe viitor la reluarea activității.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților.
În motivarea recursului său, MFP a arătat în esență, că soluția instanței de respingere a excepției este incorectă deoarece nu există raporturi de muncă sau de serviciu între această instituție și reclamanți.
Pentru alocarea de fonduri suplimentare cum sunt cele din speță este necesară o hotărâre a Guvernului. aparține ordonatorului de credite care are nevoie de aceste fonduri, în cazul de față.
În motivarea recursului arată că hotărârea pronunțată este nelegală pentru motivul de recurs prevăzut de art. 304, pct.9 Cod procedură civilă, în sensul că instanța de fond a admis în mod greșit cererea prin care solicită acordarea sporului de 50 % pentru personalul auxiliar de specialitate începând cu februarie 2007.
A mai arătat că prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate cu respectarea tuturor dispozițiilor constituționale și legale, astfel că pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate, iar soluția tribunalului este vădit nelegală.
A susținut, de asemenea, că decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost interpretată în mod greșit de către prima instanță, în condițiile în care pe data de 01 februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, respectiv OG nr. 8 din 24 februarie 2007, prin dispozițiile art. 30 din acest act normativ prevăzându-se faptul că se abrogă Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Recursul este nefondat.
Criticile formulate nu se pot reține ca fiind întemeiate, atâta timp cât potrivit art. 108 al. 3 din Constituție, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta. Însă prin art. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și nu cu privire la abrogarea unor dispoziții.
Din cuprinsul OG nr. 83/2000, rezultă că s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși, așa cum rezultă din dispozițiile art. 56 - 62 ale Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Astfel, legiuitorul a dispus expres cazurile când se pot modifica sau abroga textele de lege, în cuprinsul legii de abilitate.
În aceste condiții, în mod corect instanța a reținut că fost nelegală abrogarea realizată prin OG nr.83/2000.
Pe de altă parte, prin decizia nr. 21/10.03.2008, ICCJ a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996.
În aceste condiții, este neîntemeiată și critica privind depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, drepturile salariale acordate fiind prevăzute de lege, astfel că instanța nu s-a substituit în atribuțiile care revin altei puteri în stat.
In același timp, nu pot fi primite susținerile recurentului Ministerul Justiției, că decizia in interesul legii, invocată, a fost interpretată în mod greșit, sporul respectiv fiind cuvenit reclamantului doar până la data de 01 februarie 2007, data intrării în vigoare a OG nr. 8 din 24 ianuarie 2007, câtă vreme considerentele deciziei arătate conturează cu claritate ideea că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% se cuvine și pentru viitor, până la data la care dreptul respectiv va fi inclus în salariu.
În ceea ce privește recursul formulat de MF Curtea reține că acesta este fondat, întrucât această instituție are atribuții doar în ceea ce privește elaborarea proiectului legii bugetare anuale însă pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, proiect pe care este obligat să îl depună la Guvern, care după ce și-a însușit acest proiect îl va supune spre aprobare Parlamentului și nicidecum nu poate fi obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate sau să plătească în mod direct aceste sume.
Totodată se reține faptul că între acest recurent și intimații - reclamanți nu există un raport juridic de muncă în baza căruia recurentul să poată fi obligat la plata drepturilor salariale către reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul pârât Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.593/23.04.2009, pronunțată de TRIBUNALUL OLT în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL OLT și intimații reclamanți, -,.
Admite recursul formulat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.593/23.04.2009, pronunțată de TRIBUNALUL OLT în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL OLT și intimații reclamanți, -,.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea față de acesta.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
02.11.2009
Red.jud.-
3 ex./AS
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
