Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 57/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 57
Ședința publică de la 25 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău
JUDECĂTORI: Daniela Părău, Sorina Ciobanu Liliana Ciobanu
- - -
GREFIER - - -
La ordine au venit spre soluționare recursurile civile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU împotriva sentinței civile nr. 679/21/04.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, în eventualitatea prezentării părților.
La reluarea cauzei, la a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- procedura de citare legal îndeplinită;
- TRIBUNALUL BACĂUa înaintat relațiile solicitate la termenul anterior;
- în cauză s-a solicitat judecata în lipsă - filele 1,510 dosar.
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, Curtea constată recursul în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 679/D/2009, pronunțată în dosarul nr- a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților, s-a respins capătul de cerere privind acordarea concediului de odihnă pe anul 2008 ca lipsit de obiect și s-a admis în parte acțiunea având ca obiect " drepturi bănești " formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTITIEI, CURTEA DE APEL BACĂU și TRIBUNALUL BACĂU .
Au fost obligați pârâții în solidar, să plătească reclamantei drepturile salariale pentru 15 zile de concediu de odihnă aferente anului 2008( îndemnizația și prima de concediu).
S-au respins cererile privind acordarea concediului de odihnă și a drepturilor salariale aferente pentru viitor.
În motivarea sentinței, instanța de fond a arătat că:
Prin cererea adresată Tribunalului Bacău și înregistrată sub nr.5529 din 3.09.2008 d-na a chemat în judecată Ministerul Justiției solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat acesta, în calitate de angajator, să-i acorde diferența de 15 zile lucrătoare reprezentând concediu de odihnă aferent anului 2008, neefectuat, să-i plătească drepturile salariale aferente acestui concediu precum și prima de vacanță cuvenită.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că prin decizia nr.171/30.07.2007 a fost numită în funcția de grefier cu studii superioare juridice în cadrul Judecătoriei Bacău iar prin decizia nr.296/10.12.2007 a Curții de APEL BACĂUs -a dispus reducerea programului de lucru la 4 ore zilnic, având în vedere decizia nr.- a CJP B de încadrare în gradul III de invaliditate.
Cererea sa privind efectuarea concediului de odihnă, cerere înregistrată sub nr.8715/3.06.2008, i-a fost aprobată din 3.07.2008 însă începând cu 24.07.2008 a fost chemată telefonic la serviciu cu motivarea că în adresa nr.78435/8.07.2008 emisă de Ministerul Justiției se arată că, întrucât a lucrat doar 4 ore zilnic în loc de 8 ore, urmează să beneficieze de doar 15 zile lucrătoare de concediu de odihnă în loc de 30.
Consideră reclamantă că măsura luată de angajator reprezintă un abuz întrucât art.140 alin.(4) din Codul munciia fost abrogat prin OUG nr.65/2005 pct.53 iar potrivit art.103 alin.(19 din Codul muncii salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parțial se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă și, deci, de toate cele 30 zile de concediu de odihnă acordate de art.2 alin.(1) din Hotărârea CSM 186/2007, durata concediului de odihnă fiind proporțională cu activitatea prestată într-un an calendaristic și nu cu timpul efectiv lucrat, cum în mod greșit s-a interpretat.
Motivând în drept acțiunea, reclamanta a invocat dispozițiile Codului muncii - art.140(1), 103(1), ale OUG 65/2005 - pct.53, art.2(1) și (2), ale Hot. CSM 186/2007 iar în dovedirea susținerilor sale a depus la dosar înscrisuri (5-12).
Prin cererea înregistrată la 10.10.2008 (16), d-na a solicitat citarea în cauză și a Curții de APEL BACĂU și a Tribunalului Bacău pentru ca în solidar cu pârâtul inițial, Ministerul Justiției, să fie obligați la acordarea diferenței de 15 zile lucrătoare de concediu de odihnă pentru anul 2008, să fie obligați la calcularea și plata drepturilor reprezentând indemnizația de concediu de odihnă și primă de vacanță corespunzător celor 15 zile lucrătoare de concediu neefectuat în 2008, urmând ca aceste drepturi să-i fie recunoscute și pentru viitor.
întâmpinare prin reprezentanții săi legali, Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că între reclamantă și minister nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, aceasta fiind încadrată la Judecătoria Bacău prin decizia Curții de APEL BACĂU, președintele acestei instituții exercitând, în temeiul art.10 alin.(1) litera n) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prerogative manageriale și atribuții de coordonare și control iar potrivit art.24 din Regulamentul privind concediile personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor "efectuarea concediilor se aprobă de președintele instanței sau, după caz, de conducătorul parchetului.
Punctul de vedere exprimat de o direcție din cadrul Ministerului Justiției în adresa invocată de reclamantă - se mai arată în întâmpinare - nu era obligatoriu pentru președintele judecătoriei, constituind doar opinia asupra problemei de drept ridicată (17,18).
La cererea instanței, Judecătoria Bacăua trimis la dosar cererile formulate de reclamantă privind efectuarea concediului de odihnă, precizând, totodată că în cursul anului 2008 d-na a efectuat 30 zile de concediu de odihnă, 15 zile în perioada 3-23 iulie 2008 și 15 zile în perioada 17.11-8.12.2008 (30-32).
Examinând înscrisurile aflate la dosar, instanța a reținut următoarele:
Analizând cu precădere excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției, având în vedere dispozițiile art.137 alin.(1) Cpc, instanța a constatat că aceasta nu poate fi primită. Astfel, față de dispozițiile art.5 din 304/2004 privind organizarea judiciară, dispoziții potrivit cărora Ministerul Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public, nu se poate susține că între reclamantă și minister nu există nici un fel de raporturi juridice.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamanta este grefier cu studii superioare, gradul III în cadrul Judecătoriei Bacău, potrivit deciziei nr.171/30.07.2007 a președintelui Curții de APEL BACĂU (6). Prin decizia nr.296/10.12.2007 (5) s-a dispus reducerea programului de lucru al reclamantei la 4 ore zilnic, începând cu 10.12.2007 și până la revizuirea capacității de muncă, respectiv 26.11.2008.
Referitor la concediul de odihnă, art.140 Codul muncii stabilește că durata minimă a acestuia este de 20 zile lucrătoare anual, durata efectivă a concediului stabilindu-se prin contractul colectiv de muncă, fiind prevăzută în contractul individual de muncă și acordându-se proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
În ceea ce privește salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial, alin.4 al aceluiași articol prevedea că durata concediului de odihnă anual se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, însă textul a fost abrogat prin OUG 65/2005 astfel că și salariații încadrați cu timp parțial beneficiază de aceeași durată a concediului de odihnă ca și cei ce lucrează cu timp integral, intervenția legiuitorului fiind apreciată pozitiv și de către doctrină care a criticat textul inițial, apreciindu-l ca un regres față de reglementarea anterioară (6/1992). În consecință, instanța constată că interpretarea textelor legale incidente dată de CSM, astfel cum rezultă din adresa nr.78435/2008 (7) este eronată, reclamanta având dreptul la concediu de odihnă integral, chiar dacă durata timpului său de lucru este de doar 4 ore în loc de 8 ore.
Având în vedere, însă, adresa nr.54/17 A/16.01.2009 a Judecătoriei Bacău (30) potrivit căreia reclamanta a efectuat 30 zile de concediu de odihnă aferente anului 2008, fapt necontestat de aceasta, instanța constată că cererea acesteia de obligare a pârâților la acordarea concediului de odihnă integral a rămas fără obiect.
Cum pârâții nu au făcut și dovada faptului că pentru zilele de concediu de odihnă cuvenite reclamantei pentru anul 2008 i s-au achitat și drepturile salariale corespunzătoare, având în vedere dispozițiile art.287 Codul muncii, instanța a obligat pârâții în solidar să plătească reclamantei indemnizația și prima de concediu aferente celor 15 zile de concediu de odihnă efectuate ulterior, cuvenite potrivit hotărârii CSM 186/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind concediile personalului auxiliar de specialitate și personalului conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
În ceea ce privește pretențiile reclamantei de recunoaștere a duratei concediului de odihnă și a drepturilor salariale aferente și pentru viitor, instanța a apreciat că aceste cereri nu pot fi primite, dreptul reclamantei la acțiune nefiind încă născut.
Împotriva sentinței au promovat recurs pârâții Curtea de APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU și Ministerul Justiției și Libertăților.
Astfel, recurenta Curtea de APEL BACĂUa invocat nelegalitatea hotărârii atacate, arătând că, în mod greșit, instanța de fond a obligat pârâții la plata către intimata-reclamantă a drepturilor salariale constând în prima de concediu aferentă celor 15 zile de efectuat în perioada 17.11.-18.12.2008, în contextul în care aceasta se acordă o singură dată, chiar dacă efectuarea concediului are loc fracționat.
A mai invocat recurenta că prima de vacanță a fost acordată intimatei-reclamante la data efectuării primei tranșe din concediul de odihnă ( 03.-27.07.2008 ), conform dispozițiilor art. 23 din nr.OG 8/2007, context în care aceasta nu mai poate beneficia de o nouă primă de vacanță la efectuarea celei de doua tranșe din concediul de odihnă.
În ce privește plata indemnizației de concediu, arată recurenta, indemnizația calculată în raport de numărul zilelor de concediu efectuate, aceasta urmează a fi acordată doar în măsura în care TRIBUNALUL BACĂU, ordonator terțiar de credite, nu a plătit-
Recurentul TRIBUNALUL BACĂUa criticat hotărârea, invocând, de asemenea, faptul că nelegal, prima instanță l-a obligat la plata drepturilor salariale pentru 15 zile aferente anului 2008 ( indemnizația și prima de vacanță ) în condițiile în care, această plată a fost efectuată.
În susținerea recursului, recurentul a depus înscrisuri, respectiv stat de plată și fluturași salariu pentru intimata-reclamantă - fila 31 și urm. dosar recurs, privind plata drepturilor revendicare.
Recurentul Ministerul Justiției și Libertăților a criticat sentința sub aspectul reținerii, în speță, calității sale procesuale pasive, în contextul în care între minister și intimată nu se derulează raporturi juridice de muncă, ministerul nu are atribuții în acordarea și plata drepturilor aferente concediului de odihnă.
Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă, intimata-reclamantă a solicitat obligarea pârâților la acordarea diferenței de 15 zile lucrătoare, reprezentând diferența dintre concediu neefectuat pentru anul 2008, plata drepturilor salariale aferente acesteia și acordarea primei de vacanță pentru același an.
Din înscrisurile depuse la dosar de recurentul TRIBUNALUL BACĂU, copii-extras fluturași de salariu, listă centralizatoare privind acordarea indemnizației de concediu salariaților instituției ( filele 32-35 dosar recurs ) rezultă că, în cursul anului 2008, intimata-reclamantă a încasat atât prima de vacanță ( 910 lei ), cât și drepturile aferente zilelor de concediu ( 600 lei ).
În contextul anterior arătat, efectuându-se dovada acordării drepturilor pretinse de intimată, în sensul art. 1169 Cod civil, coroborat cu art. 287 Codul muncii, acțiunea acesteia apare ca nefondată.
Având în vedere cele anterior menționate, în temeiul art. 3121Cod procedură civilă, instanța va admite recursurile, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va respinge ca nefondată acțiunea.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței referitoare la respingerea acțiunii privind acordarea concediului de odihnă aferent anului 2008, concediului de odihnă și drepturilor salariale pentru viitor, precum și cele referitoare la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentului Ministerul Justiției întrucât, astfel cum corect a reținut prima instanță, acesta are calitate de ordonator principal de credite, căruia îi revine obligația, conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, asigurării bunei organizări și administrări justiției ca serviciu public, inclusiv cea a asigurării fondurilor necesare cheltuielilor de personal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile civile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL BACĂU, TRIBUNALUL BACĂU împotriva sentinței civile nr. 679/21/04.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 679/21.04.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea având ca obiect drepturi salariale pentru 15 zile de concediu aferente anului 2008.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 25.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent./
red.dec. /25.02.
tehnored. /7 ex./25.02.
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu Liliana Ciobanu
