Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 581/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.581/
Ședința publică din 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Viorica Mihai
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI,cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr.413/27.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații TRIBUNALUL GALAȚI, CURTEA DE APEL GALAȚI, A, B, cauza având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.05.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 20.05.2009.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de Apel Galați - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.413/27.03.2008 Tribunalul Galația admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, A, prin reprezentant legal în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Galați, Curtea de Apel Galați și Ministerul Justiției
Au fost obligați pârâții să calculeze și să plătească fiecărui reclamant sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 11.03.2005, corespunzător perioadei lucrate, la zi.
Au fost obligați pârâții ca și pe viitor să calculeze cuantumul salariilor cu luarea în considerare a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Sumele cuvenite reclamanților, vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărui spor neacordat și până la data executării efective a prezentei hotărâri.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată sub nr.1292/11.03.2008 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Galați, Curtea de Apel Galați și Ministerul Justiției B, plata drepturilor salariale cu luarea în considerare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică cu 50% din salariul brut, pe ultimii 3 ani anterior datei formulării acțiunii, reactualizate la data plății și pe viitor cuantumul salariului să fie calculat cu luarea în considerare a sporului de risc și suprasolicitare de 50%.
Motivându-și în fapt acțiunea, au arătat că acest spor, s-a acordat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, articol care a fost abrogat prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000. Însă procedându-se astfel, au susținut reclamanții, că au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000, privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe, doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996. Cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000, s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56-62 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Au mai precizat reclamanții, că deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii, a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
În susținerea acțiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâta Curtea de Apel Galați, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A susținut, că succesiunea în timp a actelor normative, la care au făcut referire reclamanții prin acțiunea dedusă judecății, impune concluzia că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut prin art. 47 din Legea nr. 50/1996, și-a produs efectele până la data de 1 octombrie 2000, când urmare abrogării exprese prin OG nr. 83/2000, acest drept a încetat să mai existe, nemaiputând să fie pretins și nici acordat.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar ".
Este adevărat că prin art. I pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Însă, procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cat si dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art. 108 alin. 3 din Constituție ordonanțele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si condițiile prevăzute de aceasta.
Or, prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost abilitat sa emită ordonanțe doar cu privire la modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicata.
Cu toate acestea, prin nr.OG 83/2000 s-a procedat si la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56-62 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea si abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării si completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii, a avut loc si abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Este de remarcat în acest context, că acolo unde legiuitorul a avut intenția să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare.
Într-adevăr art.47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat, dar această abrogare nu poate produce efecte juridice, atâta vreme cât Ordonanța nr. 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind evidentă contradicția sa cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000.
Pe de altă parte art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prevede că " Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
Sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică solicitat de reclamanți, fiind un drept de creanță este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr. 50/1996 reclamanții au fost lipsiți de proprietatea asupra acestui bun. Or, lipsirea de proprietate se putea face, potrivit art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, doar pentru o cauză de utilitate publică.
Din cuprinsul nr.OG83/2000 prin care s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, nu se poate desprinde care a fost utilitatea publică a lipsirii magistraților de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Așadar, există conflict între art.1 pct.42 din OG nr. 83/2000, care a abrogat art.48 din Legea nr.50/1996 și art.1 din protocolul adițional a la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, urmând a da preponderență și a lua aplicarea acestui din urmă text.
In cauza sunt incidente și dispozițiile Pactului Internațional cu privire la drepturile civile și politice care la art.19 pct.3, stabilește că exercițiul drepturilor și libertăților poate fi supus unor limitări prevăzute de lege ce sunt necesare apărării securității naționale și ordinii publice, fapt ce implică inclusiv posibilitatea unor restricții privind exercitarea acestor drepturi, dar, în speță, nu se poate aprecia, conform considerentelor expuse că înlăturarea unui spor a fost justificată pentru apărarea securității naționale și a ordinii publice.
Cu privire la actualizarea prejudiciului cu indicele de inflație, apreciem că au incidență prevederile art. 1082 din cod civil și art. 161 din Codul muncii.
Instanța față de dispozițiilor art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, va avea în vedere dispozițiile Deciziei nr. 21 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. 5/2008, prin care a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Întrucât problema de drept, a fost dezlegată prin Decizia pronunțată în interesul legii de ICCJ, decizia fiind obligatorie pentru instanțele de judecată, în cauză nu mai pot fi făcute interpretări cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor legale și apărările pârâtei fiind înlăturate.
Față de aceste considerente, s-a admis acțiunea, au fost obligați pârâții să calculeze și să plătească fiecărui reclamant sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 11.03.2005,corespunzător perioadei lucrate, la zi, actualizate cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții, ca și pe viitor să calculeze cuantumul salariilor cu luarea în considerare a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Art.47 din Legea 50/1996 a fost abrogat total și explicit prin OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești,publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.425 din 01.09.2000 și intrată în vigoare la 01.10.2000.
Susținerile instanței de fond că la emiterea nr.OG83/2009 au fost încălcate prevederile constituționale și ale Legii 25/2000 sunt vădit neîntemeiate deoarece:
- nr.OG83/2000 a abrogat expres și în totalitate art.47 din Legea 50/1994, modificarea permisă în raport de dispozițiile exprese ale art.115 din Constituția revizuită, care reglementează competența legislativă delegată Guvernului de a interveni prin ordonanțe simple, în baza unei legi speciale de abilitare, în materii ce nu fac obiectul legilor organice.
- Legea nr.50/1996 nu face parte din categoria legilor organice deoarece nu reglementează domeniile rezervate legilor organice și a fost votată în conformitate cu dispozițiile art.76 din Constituția revizuită,cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.
- Legea nr.50/1996 reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și nu,organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești,a Ministerului Public și a Curții de.De asemenea,Legea 50/1996 nu reglementează,regimul general privind raporturile de muncă fiind chiar o lege specială de salarizare a unei anumite categorii de personal din sistemul bugetar.
- Legea nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe dispune ca,În temeiul art.114 alin. (1) din Constituția României, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2000, să emită ordonanțe în următoarele domenii salarizare:1. Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată;
- Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică fost introdus în Legea nr.50/1996 de nr.OG56/1997 care a completat nr.OG9/1997 pentru modificarea și completarea Legii 50/1996, acte normative cu valoare egală OG nr.83/2000. A admite ca o ordonanță simplă precum cele menționate, nu ar putea modifica o lege ordonară ar da naștere unei succesiuni de excepții de neconstituționalitate vădit neîntemeiate.
De asemenea, nr.OG83/2000 a fost aprobată prin Legea 334/2000 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești,de către Parlament,același organism care a abilitat Guvernul de a emite ordonanțe. Parlamentul a fost deci cel mai în măsură să cenzureze dispozițiile nr.OG83/2000 neconforme cu Legea 125/2000 și, față de perfecta conformitate cu dispozițiile constituționale, a Legii 24/2000, legii de abilitare, nu a procedat la abrogarea art.1 pct.42 nr.OG83/2000.
Prin urmare, textul reținut și interpretat în mod greșit de instanță nu are rostul de a împiedica statele să schimbe sistemele de salarizare, să abroge sau să prevadă drepturi în alt conținut.
A mai arătat recurentul pârât că ne aflăm în fața unei opțiuni a legiuitorului, deoarece doar el are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariilor de bază și, prin urmare, doar legiuitorul este cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați. Așa cum s-a statuat și de Curtea Constituțională prin decizii,diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bazăpe care le poate diferenția în funcție ce categoriile de personal cărora li se acordă.
De asemenea, a învederat că instanța nu se poate pronunța asupra acordării pe viitor a sporului de stres având în vedere că acesta reprezintă un drept eventual care nu este născut și actual.
În concluzie a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanți, ca nefondată. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, apoi a fost înaintată la Înalta Curte de Casație și Justiție în baza OG75/2008 prin încheierea din 25.06.2008.
Prin adresa emisă la 14.03.2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat dosarul la Curtea de Apel Galați spre competentă soluționare având în vedere prev. deciziei Curții Constituționale nr.104/20.01.2009 prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a disp.art.I și II din OUG nr.75/2008, cauza fiind reînregistrată la Curtea de Apel Galați sub nr-.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate de recurentă cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în conf. cu disp.art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este fondat din următoarele considerente.
Critica adusă hotărârii instanței de fond referitoare la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică apreciem că este neîntemeiată.
Astfel, la data de 10.03.2008 s-a pronunțat decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Astfel, în interpretarea și aplicarea unitară a disp.art.47 din Legea nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Decizia este obligatorie, potrivit art.329 al.3 Cod procedură civilă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hot.din 6 decembrie 2007 în cauza Beian contra României) rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii,în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art.47 din Legea nr.50/1996, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În schimb, critica adusă hotărârii instanței de fond privind acordarea sporului și pentru viitor, instanța apreciază că această cerere este întemeiată întrucât acordarea unui spor salarial depinde de îndeplinirea unor condiții,respectiv de menținerea calității de magistrați, desfășurarea unui raport de muncă, evenimente viitoare și incerte ce nu pot da naștere unui raport obligațional.
Elementele componente ale salariului așa cum sunt definite de art.155 din codul muncii pot suferi modificări în viitor atât ca și cuantum cât și ca modalitate de acordare prin voința legiuitorului, putând fi chiar abrogate.
În atare condiții instanța de judecată nu se poate substitui pentru viitor legiuitorului, stabilind acordarea unor drepturi salariale.
Salariații, în cazul în care constată că au fost prejudiciați prin neacordarea unor drepturi salariale,sporuri ca urmare a aplicării sau interpretării greșite legii, iar angajatorul nu înțelege să le acorde de bunăvoie au la îndemână acțiunea civilă în justiție, pentru repararea prejudiciului suferit.
Deci nu se poate prezuma un eventual prejudiciu în viitor iar instanța nu poate anticipa evoluția legislației în materie.
Dar, fiind vorba de un spor permanent și pentru a evita un alt litigiu asemănător instanța va dispune plata și în continuare a acestui spor cu condiția continuării desfășurării raportului de muncă și atât timp cât cadrul legal referitor la salarizarea magistraților nu va suferi modificarea prin voința legiuitorului.
De asemenea, instanța de fond nu a observat că printre reclamanți se află și doi asistenți judiciari, respectiv și și a considerat că disp.art.47 din Legea 50/1996 mai sunt în vigoare fără a analiza dacă aceste disp. sunt aplicabile și asistenților judiciari, această instituție nefiind înființată în anul 1996.
De asemenea,decizia 21/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe care se sprijină argumentele primei instanțe nu vizează și categoria asistenților judiciari.
În consecință, instanța trebuia să analizeze separat situația reclamanților care dețin funcția de asistent judiciar de cea a magistraților.
Toate considerentele în ansamblu arătate de prima instanță se referă doar la disp.legale aplicabile doar magistraților și personalului auxiliar de specialitate fără să facă vorbire și despre disp.legale aplicabile asistenților judiciari.
În consecință, instanța de fond nu a antamat fondul cauzei în ceea ce-i privește pe cei doi reclamanți urmând ca în rejudecare instanța să analizeze acțiunea prin prisma prevederilor legale aplicabile categoriei profesionale din care fac parte cei doi reclamanți.
Pentru considerentele expuse mai sus,în baza disp.art.312 al.1,2,3 și 4 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr.413/27.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Se va modifica în parte sentința civilă nr.413/27.03.2008 a Tribunalului Galați, în sensul că pentru reclamanții, A, și se va acorda sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 11.03.2005 (corespunzător perioadei lucrate) la zi și în continuare până la modificarea reglementării legale.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate numai în ceea ce-i privește pe reclamanții mai sus menționați.
Se va casa în parte sentința civilă nr.413/2008 a Tribunalului Galați numai în ceea ce-i privește pe reclamanții și și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI,cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr.413/27.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.413/27.03.2008 a Tribunalului Galați, în sensul că:
Pentru reclamanții, A, și se va acorda sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară,începând cu data de 11.03.2005 (corespunzător perioadei lucrate) la zi și în continuare până la modificarea reglementării legale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate numai în ceea ce-i privește pe reclamanții mai sus menționați.
Casează în parte sentința civilă nr.413/2008 a Tribunalului Galați numai în ceea ce-i privește pe reclamanții și și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 20 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
dec.jud./15.06.2009
Tehnored./2 ex./ 17 Iunie 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Viorica Mihai
