Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 59/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 59

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTOR 1: Camelia Șelea

JUDECĂTOR 2: Marin Panduru

Grefier: - -

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de recurenții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.3099/10.07.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți GUVERNUL ROMÂNIEI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimatele reclamante, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că, părțile au solicitat judecarea în lipsă, conform art.242 Pr.Civ. după care, apreciindu-se cauza în stare judecată, s-a trecut la soluționare.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr. 3099/10.07.2009 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Guvernul României și respinge acțiunea față de acesta.

A admis în parte acțiunea formulată de petentele și, în contradictoriu cu intimații Guvernul României, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, și Ministerul Finanțelor Publice, în solidar să plătească petenților contravaloarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007, în raport cu luna decembrie 2006; 2% începând cu 01.04.2007, în raport cu luna martie 2007 și 11% începând cu 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007, sume ce vor fi actualizate în raport cu coeficientul de inflație la data plății efective.

A respins acțiunea față de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Analizând acțiunea de față în raport de susținerile părților și actele depuse la dosar, instanța a constatat și a reținut următoarele:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Guvernul României, instanța o consideră întemeiată și a admis-o, având în vedere că între acesta și petenți nu există raporturi specifice de muncă.

In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta a retinut că etentele p. îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Potrivit art.1 din Ordonanta Guvernului nr.10/2007 " În anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetaravute la data de 31 decembrie 2006, se majorează în 3 etape, astfel: cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.

Petenților nu le-au fost acordate aceste majorari salariale, mai mult decât atât, categoria acestora a fost exceptată de fiecare dată, producându-se astfel o discriminare vadită fata de celelalte categorii de personal, avand in vedere ca prin acelasi act normativ (art.1-4)judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta C de Casatie si Justitie si adjunctii au beneficiat de aceste majorari salariale succesive.

Conform art.1 din nr.OG137/2000 privind sanctionarea tuturor formelor de discriminare "Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminarii sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: drepturile economice, sociale și culturale, în special dreptul la munca, la libera alegere a ocupației, la condiții de munca echitabile și satisfăcătoare, la protecția impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remunerație echitabila și satisfăcătoare"

De altfel si Protocolul nr. 2 la Conventia europeana a Drepturilor omului, dar si prevederile Constitutiei Romaniei reglementeaza egalitatea in drepturi, egalitatea de tratament si nediscriminarea.

Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

De altfel, petentele au solicitat si actualizarea sumelor prin aplicarea indicelui de inflatie pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit ca urmare a neachitarii drepturilor banesti la scadenta, corespunzător art.161 din Codul muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR, criticând soluția instanței pentru nelegalitate și netemeinicie.

Pe fond, recurentul a arătat că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești a beneficiat, prin legea sa specială de salarizare de majorări salariale în cote procentuale identice cu cele reglementate în OG 10/2007 pentru personalul contractual și funcționarii publici, astfel încât nu se poate vorbi de o discriminare în privința consecințelor deprecierii monedei naționale.

Un alt motiv de recurs vizează efectele deciziilor Curții Constituționale care au statuat în mod constant, în cursul anului 2008, faptul că instanțele judecătorești nu au competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât dacă s-ar recunoaște astfel de atribuții s-ar încălca principiul separației puterilor de stat.

Recursurile declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR sunt fondate pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește fondul litigiului așa cum rezultă din prevederile OG 8/2007 aprobată prin Legea 247/2007, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești a beneficiat de aceleași creșteri salariale, în aceleași perioade ale anului 2007, ca și personalul salarizat prin OG 10/2007, astfel încât nu se poate discuta de o discriminare pe tărâm salarial, ca urmare a acoperirii deprecierii monedei naționale, între diferitele categorii de personal bugetar.

Creșterile salariale s-au acordat deopotrivă acestor categorii, fie prin legile speciale de salarizare fie prin acte normative comune personalului contractual și funcționarilor publici.

Scopul acestor reglementări a fost acela de a se asigura protecția acestor categorii, datorită devalorizării în timp a monedei naționale, prin indexarea periodică a valorii sectoriale, în procente stabilite, astfel încât să acopere nivelul prognozat al creșterii prețurilor de consum.

În contextul speței, trebuie avută în vedere, ca valoare de principiu, jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României, conform căruia instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Prin urmare, chiar dacă aceste creșteri salariale corespunzătoare deprecierii monedei naționale nu s-ar fi prevăzut și pentru personalul auxiliar de specialitate, prin lege specială distinctă, instanța judecătorească nu are competența de a restabili egalitatea unui tratament juridic pentru toate categoriile de personal bugetar (decizia Curții Constituționale a României nr. 1325/04.12.2008).

DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR nu are atribuții în plata salariilor reclamanților sau in legătură cu indexarea acestora, astfel că în mod greșit a fost obligat la plata drepturilor respective, neavând calitate procesuală pasivă în cauză.

Așa fiind, în conformitate cu art. 312 cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile, va modifica sentința și va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de recurenții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.3099/10.07.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți GUVERNUL ROMÂNIEI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GORJ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și intimatele reclamante, .

Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2010.

PREȘEDINTE: Camelia Șelea

- -

JUDECĂTOR 2: Marin Panduru

- -

JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu

- -

Grefier,

- -

Red.Jud.

Tehn./3ex/21.01.2010

Președinte:Camelia Șelea
Judecători:Camelia Șelea, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 59/2010. Curtea de Apel Craiova