Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 592/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 592/2009
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI și LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN A și CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 1497/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-a ivit un incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din judecătorii, și. Întrucât judecătorul, s-a abținut pe motiv că a declarat recurs în calitate de reprezentant al Curții de Apel Alba Iulia incidentul procedural va fi soluționat de judecătorul de permanență imediat următor . Completul astfel constituit din judecătorii, și a păstrat cauza spre soluționare.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursurilor civile de față;
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanții:, i-au chemat în judecată pe pârâții Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să fie obligați pârâții să calculeze și să plătească drepturile bănești reprezentând diferențe salariale în cuantum de 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007, actualizate în funcție de rata inflației de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
- obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților
În motivarea cererii, reclamanții în calitate de judecători la udecătoria Alba Iulia, susțin că prin Ordonanțele nr.16/2007, 10/2007 și 6/24.01.2007 au fost acordate creșteri salariale doar demnitarilor aleși sau numiți, judecătorilor J, Procurorului General al României și adjuncților săi, judecătorilor Curții Constituționale-funcționari publici-fiind astfel evidentă discriminarea în domeniul salarizării judecătorilor de la judecătorii, tribunale și curți de apel. În fine, se arată că prin discriminarea realizată de cei în culpă, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele aferente creșterilor salariale în cuantum de 5%, 2% și 11%-astfel, cum s-a prevăzut în petitul acțiunii.
În drept se invocă art. 5 Codul Muncii, art.16 Constituție, art.14 O, Protocolul 12 la CEDO și Ordonanța nr.137/2000.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.
În al doilea rând, se arată că în mod greșit consideră reclamanții că judecătorii J ar fi beneficiat de creșteri salariale, întrucât prin efectul art.41 lit.c din nr.OUG 27/2006 au fost abrogate expres dispozițiile privind salarizarea magistraților de la instanța supremă cuprinse în Legea nr. 154/1998 și că începând cu 01.04.2006 salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor de la J, de la curțile de apel, tribunale și judecătorii este reglementată unitar de către nr.OUG 27/2008.
În al treilea rând se arată că în raport cu alte categorii profesionale nu poate fi reținută discriminarea, întrucât reclamanții nu se află într-o situație similară sau comparabilă cu a acestora.
Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia prin întâmpinare invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata drepturilor salariale are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Prin sentința civilă nr.1197/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
S-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Alba și în contradictoriu cu și în consecință:
Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea reclamanților, corespondent raportului de muncă avut de fiecare dintre reclamanți, a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și până la data plății efective, sumă care urmează a fi actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății.
A fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant, conform prezentei.
S-au respins celelalte pretenții.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de parata Curtea de Apel Alba Iulia, instanța a apreciat-o ca nefondată, pârâta având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 Codul muncii justifică calitatea procesuala, excepția fiind respinsă ca atare.
Pe fondul pricinii, tribunalul a reținut, cu trimitere la.nr.OUG 27/2000, art.5 Codul Muncii, nr.OG137/2000, art.14 O completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, că acțiunea reclamanților este întemeiată, reținând în esență, că eliminarea doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi.
Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr. 168/1999, recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin P A, Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii pretențiilor intimaților- reclamanți privind acordarea majorărilor salariale solicitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției, invocând în primul rând, prevederile art. 304 punct 4 Cod procedură civilă, critică sentința atacată ca fiind dată cu depășirea atribuțiilor judecătorești deoarece acordarea creșterilor salariale pretinse de reclamanții nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept pe care legiuitorul a înțeles să nu îl mai acorde pentru anul 2007. În al doilea rând, recurentul, invocând art.304 punct 9 Cod procedură civilă, arată că sentința atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece în afara legii nu putem vorbi de discriminare în sensul nr.OG 137/2000.
În recursul pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia se critică sentința atacată sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, reiterând susținerile din fața instanței de fond în sensul că această instituție nu are nici calitatea de angajator și nici o atribuție în stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor critică sentința atacată sub aspectul obligării acestei instituții la plata în solidar cu ceilalți pârâții a drepturilor salariale indexate, în condițiile în care nici reclamanții și nici instanța de fond nu motivează existența vreunui raport obligațional între subiecții de drept și
În drept se invocă art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, care vizează excepția lipsei calității procesual pasive a acestei instituții, este fondat.
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În speță, se solicită obligarea la plata unor drepturi rezultate din lege și din contractul de muncă, iar cererea reclamanților a declanșat un litigiu de muncă la care se referă art.282 din Codul muncii.
Față de aceste considerente, instanța constată întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, urmând a fi admisă ca atare; flându-ne în cadrul unui conflict de drepturi, calitate procesuală pasivă o are doar angajator, în speță MINISTERUL JUSTIȚIEI- ordonator principal de credite, CURTEA DE APEL ALBA IULIA - ordonator secundar de credite și respectiv, TRIBUNALUL ALBA - ordonator terțial de credite potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
În aceeași ordine de idei, se reține excepția lipsei calității procesuale pasive a D, având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Recursul pârâților Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de Apel Alba Iulia se vizează a fi, însă, nefondat.
Astfel, în ce privește recursul Curții de apel Alba Iulia care vizează excepția lipsei calității procesual pasive a acestei instituții este de menționat faptul că potrivit art. 47 din Legea nr. 304/2004, curtea de apel are calitatea de ordonator secundar de credite, precum și atribuții în păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale magistraților potrivit Decretului nr. Lege nr.92/1976 modificat, așa încât având în vedere și normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, în mod corect instanța de fond a respins această excepție.
În ce privește recursul pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților este de menționat faptul că prin admiterea acțiunii reclamanților instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești; nefăcând altceva decât să aplice prevederile legale în vigoare la cazul dedus judecății.
Temeiul juridic al pretențiilor reclamanților -judecători ai Judecătoriei Alba Iulia - admise de instanță îl constituie art. 35 din nr.OG27/2006 privind
salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției potrivit căruia:"drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile: acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
Prevederea legală în vigoare privind creșterile salariale ce s-au acordat începând cu luna ianuarie 2007 este nr.OG 10/31.01.2007 care reglementează o majorare în trei etape a salariilor avute la data de 31.12.2006, categoriilor profesionale indicate de actul normativ, printre care și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează:a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Este adevărat că acest art. 35 din nr.OG27/2007 a fost abrogat de pct.17 al art. I din Legea nr. 45/06.03.2007 publicată în Of. nr. 169/ 9.03.2007, dar în luna ianuarie 2007 -când își produce efectele juridice nr.OG10/2007 privind majorarea de majorarea de 5%-erau în vigoare și trebuiau aplicate ca atare, potrivit normei de drept al aplicării imediate a legii civile, regăsită în art.1 Cod civil.
Abrogarea prin lege a ordonanței de guvern nu înlătură, retroactiv, efectele juridice produse de acest act normativ, în speță, abrogarea art. 35 din nr.OG27/2007 prin Legea nr.45/2007, producând efecte doar pentru viitor, respectiv pentru indexările pretinse de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007;
Față de cele de mai sus instanța constată că soluția primei instanțe de admite parțială a pretențiilor reclamanților doar sub aspectul indexării de 5% prev. de nr.OG 27/2007, și de respingere a aplicării indexărilor de 2% și 11%, intervenite ulterior abrogării actului normativ susenunțat care prevedea actualizarea drepturilor salariale în funcție de indexările legale este corectă.
Față de cele ce preced, în conformitate cu art. 312 alin.1 coroborat cu art. 304 punct 9 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 81 din Legea nr. 168/1999 se va admite ca fondat recursul pârâtul F, se va modifica în parte sentința atacată în sensul admiterii excepției lipsei calități procesual pasive a și pe cale de consecință, respingerea acțiunii formulată de reclamanții în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Va fi păstrată în rest, sentința atacată.
În conformitate cu art. 312 alin.1, cu aplicarea art. 82 din Legea nr. 168/1999 vor fi respinse ca nefondate, recursurile pârâților Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției împotriva aceleiași hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin A împotriva sentinței civile nr. 1197/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată, în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în sensul admiterii excepției și pe cale de consecință, respingerea acțiunii formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva aceleiași hotărâri
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18.05.2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored./
Jud. fond.
Romania
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
INCHEIERE NR.143 /R/CC/2009
Ședința camerei de consiliu din 18 mai 2009
Președinte - - - judecător
- - - președinte secție
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea cererii de abținere formulată de judecătorul în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, privind recursul declarat de pârâtul Curtea de Apel Alba Iulia împotriva sentinței civile nr. 1197/2007 pronunțată de Tribunalul Alba.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea depusă la dosar de către judecătorul, s-a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata recursului ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cererii judecătorul, a arătat că a declarat recurs în cauză în calitate de reprezentant al Curții de Apel Alba Iulia.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele;
Potrivit dispozițiilor art.24 cod pr. civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
În numele legii
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulată de judecătorul în dosarul civil nr-.
Pronunțată în ședință publică din 18 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
Secția conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
Minuta deciziei civile Nr. 592/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin A împotriva sentinței civile nr. 1197/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată, în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, în sensul admiterii excepției și pe cale de consecință, respingerea acțiunii formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva aceleiași hotărâri
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18.05.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
Pentru conformitate,
Președinte:Ana DorianiJudecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Monica Maria
