Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 609/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR.5022/1205/200 ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.609
Ședința publică din data de 26 martie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan
: -- -
Grefier: -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă D (Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D), cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.2118 din 10 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în Târgoviște, str.- -,.39,.A,.3,.14, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința în ședința publică din data de 17 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 24 martie 2009 și apoi pentru aceleași motive la data de 26 martie 2009, când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 5022/120/25.09.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Direcția și Protecției Sociale D, solicitând ca aceasta să-i plătească suma de 12.000 lei reprezentând contravaloarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului, începând cu 01.01.2006 și până la împlinirea vârstei de 2 ani, plus dobânzile legale și cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii a arătat că la data de 14.03.2005 a năsut două fete, iar prin decizia nr. 1674 din 02.02.2006 pârâta i-a aprobat o indemnizație de 800 lei lunar, începând cu data de 01.01.2006, decizia având la bază OUG nr. 148/2005.
A mai arătat că indemnizația nu corespunde scopului legiuitorului întrucât pentru fiecare copil trebuie să existe aceleași drepturi.
A menționat că în practica instanțelor s-a prevăzut ca indemnizația în vederea creșterii copilului să fie acordată și celuilalt copil sau celorlalți copii, când este vorba de gemeni sau mai mulți copii născuți o dată.
În dovedirea cererii a anexat copie după decizia nr. 1674 /2006 a pârâtei, copii certificate naștere a copiilor, practică judiciară.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma normelor legale incidente în cauză, prin sentința nr.2118 din data de 1o decembrie 2008 tribunalul a admis cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Direcția și Protecției Sociale D, a obligat pârâta să plătească reclamantei încă o indemnizație pentru creșterea copilului, începând cu data de 01.01.2006 până la 14 martie 2007 și la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către reclamantă,constatând întemeiată cererea pentru următoarele considerente:
Reclamanta la data de 14.03.2005 a născut două fete, iar pârâta prin decizia nr. 1674 din 02.02.2006 a aprobat indemnizația pentru creșterea copilului, în cuantum de 800 lei, având în vedere prevederile art. 10 din OUG nr. 148/2005 și art. 17 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a acestei ordonanțe.
A reținut instanța că în mod greșit pârâta i-a acordat o singură indemnizație lunară în condițiile în care reclamanta a născut doi copii și pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani nu este prevăzut în mod clar și explicit că acordarea acestei indemnizații se raportează numai la un copil sau numai la naștere.
Astfel, pentru creșterea și întreținerea copiilor este nevoie de indemnizație separată pentru fiecare copil, pentru a nu fi discriminate femeile care gemeni sau mai mulți copii față de femeile care un singur copil, astfel că indemnizația este prevăzută pentru copil și în situațiile expuse mai sus este firesc ca această indemnizație să fie înmulțită cu numărul de copii născuți.
În mod corect reclamanta a apreciat că acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din OUG nr. 148/2005 la numărul copiilor născuți și nu la numărul nașterilor, dispozițiile art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 fiind nelegale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D,solicitând admiterea căii de atac,casarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre competentă soluționare secției de contencios administrativ a Tribunalului Dâmbovița.
În motivarea cererii de recurs a susținut că sentința recurată a fost pronunțată de o instanță necompetentă,în condițiile în care din disp. art.9(5) din OUG nr.148/2005 reiese că contestațiile împotriva deciziei de admitere sau respingere cererii de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului se soluționează potrivit Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ,în speță competența revenind Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului Dâmbovița.
A mai susținut că în mod greșit prima instanță nu a constatat că acțiunea reclamantei e tardivă,fiind formulată peste termenul de 30 de zile,calculat de la data comunicării deciziei nr. 1674/02.02.2006 emisă de
A mai menționat că potrivit OUG nr. 148/2005 indemnizația se acordă pentru naștere,nu pentru fiecare copil rezultat din naștere.
Cum prin Normele Metodologice de aplicare a OUG nr. 148/2005 nașterea e definită ca fiind aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii,este evident că se acordă o singură indemnizație,indiferent de numărul copiilor rezultați dintr-o singură naștere,cu atât mai mult cu cât indemnizația pentru creșterea copilului este o măsură de sprijin pentru familia în care vin pe lume unul sau mai mulți copii,această prestație înlocuind pe perioada concediului de creștere a copilului venitul salarial al părintelui care îndeplinește condițiile de acordare și optează pentru această formă de sprijin.
Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare,precizând că a solicitat în termen legal numai drepturile bănești ce reprezintă contravaloarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului,începând cu data de 01.01.2006 și până la împlinirea vârstei de 2 ani,fără a ataca decizia organului administrativ,astfel că,potrivit legii,competența de soluționare a cauzei a fost corect stabilită.
A mai arătat că acordarea indemnizației lunare a fost raportată prin art. 6 din OUG nr. 148/2005 la numărul copiilor.
Curtea,examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate,dar și sub toate aspectele,conform art. 3041proc.civ.constată că recursul e fondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Examinând cu prioritate excepția de necompetență materială invocată de recurenta-pârâtă,raportat la disp. art.316 proc.civ. comb. cu art.298 proc.civ. și art. 137 proc.civ.Curtea urmează a constata că aceasta e întemeiată din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Art.1 din OUG nr. 148/2005 reglementează dreptul persoanelor care,în ultimul an,anterior nașterii copilului,au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit beneficiază de o indemnizație lunară în cuantum de 600 lei sau,opțional,de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni,dar nu mai mult de 4000 lei.
Acest drept a fost reglementat prin lege specială după abrogarea dispozițiilor referitoare la aceasta,cuprinse în legea nr. 19/2000.
În consecință,având în vedere caracterul de lege specială a OUG nr. 148/2005,procedura prin care persoana nemulțumită de modul de stabilire a indemnizației prin decizia direcției județene de muncă,solidaritate socială și familie, decizie prev. de art. 9(3) din acest act normativ, poate contesta aceasta numai prin procedura specială reglementată de acesta prin art.9(5),respectiv pe calea contestației ce se soluționează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În consecință,în cauză competența materială de soluționare în primă instanță aparține secției de contencios administrativ a Tribunalului Dâmbovița,sens în care în baza art. 312 proc.civ. Curtea va admite recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D,va casa sentința nr. 2118/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și va trimite cauza spre competență soluționare aceluiași tribunal-Secția de Contencios Administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale D cu sediul în Târgoviște,str. - -,nr.1.jud. D împotriva sentinței nr. 2118/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița,în contradictoriu cu reclamanta,domiciliată în Târgoviște,str. - -,. 39,. A,.3,.14,jud.
Casează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Dâmbovița -Secția de Contencios Administrativ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,azi,26.03.2009.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan
--- - - - -- -
Grefier,
-
Red.MP
3ex/24.04.2009
dosar fond nr-
Tribunalul Dâmbovița
Jud. fond
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan
