Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 61/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 61/2010

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător

- - - judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta TRANS PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR ACTIVE, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței nr.719/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar o cerere din partea consilierului juridic al TRANS prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată pe motiv de boală.

Instanța deliberând, respinge cererea pentru acordarea unui nou termen de judecată formulată de consilierul juridic al recurentei pârâte întrucât societatea este citată prin administrator judiciar, iar cererea nu este justificată cu adeverință medicală.

Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față;

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr- reclamantul a chemat în judecată Trans Sibiu, și a solicitat:

Obligarea pârâtei să îi permită să își reia activitatea desfășurată anterior suspendării contractului de muncă, pe postul de agent pază;

Obligarea pârâtei să îi plătească retroactiv drepturile bănești (salariu și contravaloarea bonurilor de masă) ce i s-ar fi cuvenit dacă contractul său de muncă nu ar fi fost suspendat, actualizate de la data datorării lor până la data achitării efective, din data de 08.10.2007 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești.

Obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale.

Obligarea la cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că a fost angajatul pârâtei pe postul de agent pază din septembrie 2007 iar ca urmare a formulării unei plângeri penale de către conducerea pârâtei, contractul său de muncă a fost suspendat. După efectuarea cercetărilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa emis rezoluția din 28.03.2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Reclamantul a mai arătat că ulterior nu a fost reintegrat în funcția deținută, nu i s-au acordat drepturile prevăzute de contractul de muncă, salariu și bonuri de masă, iar prin faptele sale pârâta i-a provocat un evident prejudiciu moral care se impune a fi reparat.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 281 și urm. Codul muncii.

Prin întâmpinare pârâta Trans Sibiu, a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca netemeinică, nelegală și nedovedită și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta susține că a formulat plângere penală întrucât s-a constatat un minus la inventar, iar ca urmare a rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa dispus reintegrarea reclamantului în muncă, s-a susținut că pe perioada suspendării contractului de muncă nu avea cum să-i plătească reclamantului drepturile, acesta neprestând activitate.

În ceea ce privește daunele morale, pârâta invocă Decizia ICCJ nr. XL (40) din 7.05.2007, susținând că nu există clauze în lege, contract colectiv sau individual în baza cărora să plătească despăgubiri morale.

Prin sentința civilă nr.719/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul cu numărul de mai sus, acțiunea a fost admisă în parte. Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 6.760 lei brut reprezentând drepturile bănești neacordate pentru perioada 8.10.2007 - 18.11.2008, actualizate de la data datorării lor și până la data achitării efective și suma de 1650 lei reprezentând contravaloarea bonurilor de masă aferente perioadei 8.10.2007 - 1.09.2008. A fost respinsă în rest acțiunea, precum și la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantul a fost angajat la pârâtă în funcția de agent pază, începând cu data de 31.08.2007, astfel cum rezultă din copia contractului individual de muncă nr. -/13.09.2007.

Urmare constatării unei lipse în gestiune de 953,34 lei pârâta Trans Sibiu a formulat împotriva reclamantului o plângere penală iar în temeiul art. 52 lit.c Codul Muncii, administratorul pârâtei a dispus suspendarea contractului individual de muncă al reclamantului începând cu data de 8.10.2007.

Reclamantul nu a contestat în termenul legal această decizie.

Prin rezoluția din 28 martie 2008 Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa dispus neînceperea urmăririi penale față de reclamant pentru faptele prevăzute de art. 215 Cod penal, art. 290 Cod penal și 249 Cod penal.

Prin procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa respins ca neîntemeiată plângerea petentei Trans Sibiu - împotriva rezoluției prin care s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale a reclamantului pentru infracțiunile menționate.

Prin cererea din 6.08.2008 reclamantul a solicitat pârâtei reluarea activității desfășurate anterior și plata unei despăgubiri egale cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.

Potrivit adeverinței nr.1636/12.12.2008 reclamantul și-a reluat activitatea în cadrul pârâtei începând cu data de 18.11.2008, motiv pentru care reclamantul prezent în instanță la termenul din 16.12.2008 a declarat că renunță la primul capăt de cerere.

Așa fiind în temeiul art. 246 Cod procedură civilă instanța a luat act de declarația reclamantului cu privire la renunțarea la judecată a capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să-i permită reluarea activității.

Potrivit art.52 al. 1 lit.c Codul muncii contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului.

Art.52 alin.2 Codul muncii stipulează că în situația constatării nevinovăției celui în cauză, salariatul își reia activitatea avută anterior și i se vor plăti o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.

Față de aceste dispoziții reținând că nevinovăția reclamantului a fost constatată prin rezoluția din 6 mai 2008 pe perioada suspendării contractului individual de muncă, 8.10.2007 - 18.11.2008, reclamantul este îndreptățit la o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit.

Cum reclamantul a precizat că salariul lunar era de 520 lei pentru perioada cât contractul individual de muncă i-a fost suspendat, rezultă că acesta este îndreptățit la despăgubiri în sumă de 6760 lei (520x13).

În vederea unei despăgubiri integrale, având în vedere și dispozițiile art. 161 alin. 4 Codul muncii, s-a dispus actualizarea cu rata inflației de la data scadenței și până la data achitării.

În ce privește acordarea contravalorii bonurilor de masă s-a reținut că reclamantului i se cuvine contravaloarea bonurilor de masă doar pentru perioada 8.10.2007 - 1.09.2008. Prin actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă nr. 4524/30.11.2007 pârâta Trans Sibiu și reprezentanții salariaților au convenit că începând cu data de 01.09.2008, în contextul crizei financiare mondiale și al efectelor acesteia asupra situației economice din România și ca urmare a nerealizării targeturilor lunare impuse magazinelor și celorlalte departamente, să nu mai acorde această facilitate.

Capătul de cerere privind acordarea daunelor morale s-a respins ca neîntemeiat nefiind dovedit că prin fapta sa culpabilă angajatorul a cauzat vreun prejudiciu de ordin moral reclamantului, lezându-i onoarea, demnitatea ori personalitatea socială, susținerile petentului neavând acoperire nici sub aspectul cuantumului prejudiciului reclamat.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă instanța a obligat pârâta la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta solicitând admiterea acesteia și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de reclamant.

În expunerea de motive arată că reclamantul avea atribuții de serviciu în recepția mărfii, astfel că la data de 06.10.2007 a participat împreună cu recepționerul, la recepția mărfii de la firma, nefiind tot timpul prezent la recepționarea mărfii, situație în care s-au constatat lipsuri în sumă de 953,34 lei, iar la inventar un minus de 8.500.

Instanța de fond, arată recurenta, a acordat mai mult decât s-a cerut, dispunând actualizarea plății despăgubirilor cu indicele de inflație până la data plății efective, deși intimatul a solicitat actualizarea din data de 08.10.2007 și până la data pronunțării hotărârii judecătorești.

Recurenta mai arată că în redactarea sentinței atacate s-au încălcat dispozițiile Codului d e procedură civilă, art.261 alin.1 pct.2 în sensul că hotărârea nu cuprinde domiciliul, respectiv sediul părților și nici numele avocaților. Lipsește încheierea de ședință din data de 10.03.2009, când a fost amânată pronunțarea. De asemenea au fost încălcate dispozițiile art.261 alin.3 și cele ale art.264 alin.1 Cod pr.civilă, în sensul că nu s-a făcut comunicarea în 7 zile de la pronunțarea hotărârii și deși hotărârea a fost pronunțată în 12 martie 2009, fost redactată în 16 iunie 2009 și comunicată în 8 iulie 2009.

Deliberând asupra recursului de față funcție de criticile formulate și din oficiu, conform prevederilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:

Recursul este nefondat.

Reclamantul a fost angajatul societății pârâte pe postul de agent de pază. În condițiile constatării unei lipse în gestiune pârâta a formulat plângere penală împotriva reclamantului și a dispus suspendarea contractului său individual de muncă începând cu data de 8.10.2007.

Prin rezoluția din 28 martie 2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa dispus neînceperea urmăririi penale față de reclamant, plângerea pârâtei împotriva acestei rezoluții fiind respinsă, confirmându-se rezoluția de neîncepere a urmăririi penale.

În această situație, în mod corect a reținut instanța de fond că, în conformitate cu prevederile art.52 alin.2 Codul muncii, dată fiind nevinovăția reclamantului, acestuia i se cuvine o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului, respectiv 8.10.2007 - 18.11.2008.

Contrar susținerilor societății recurente, prima instanță nu a acordat mai mult decât a cerut reclamantul, ci a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.161 alin.4 Codul muncii, dispunând actualizarea drepturilor salariale neacordate de la data scadenței și până la data achitării, așa cum a și cerut acesta prin cererea de chemare în judecată.

De asemenea, contrar susținerilor societății recurente, în cauză nu au fost încălcate dispozițiile art.261 alin.1 pct.2, 261 alin.3 sau 264 alin.1 Cod pr.civilă.

Astfel, în dispozitivul sentinței recurate sunt menționate domiciliul, respectiv sediul părților, neexistând obligația legală a menționării apărătorilor aleși de către părți. Încheierea de ședință din data de 10 martie 2009, prin care a fost amânată pronunțarea în cauză există la dosar, aceasta, potrivit art.266 alin.3 Cod pr.civilă, neimpunându-se a fi transmisă părților, cărora li se comunică doar hotărârea, nu și încheierile de ședință. În sfârșit, termenele pretins a fi încălcate de către instanță, au un caracter de recomandare, nu sunt imperative, legea neprevăzând sancțiuni în acest sens.

Față de cele ce preced, constatând că sentința recurată este legală și temeinică, fiind la adăpost de criticile formulate, în conformitate cu prevederile art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Trans tex Sibiu împotriva sentinței nr.719/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.

PREȘEDINTE: Victor Crețoiu

- -

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa

- -

JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț

- -

Grefier,

- -

Red./Thred.

2ex./29.01.2010

Jud.fond:

Președinte:Victor Crețoiu
Judecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Carmen Fiț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 61/2010. Curtea de Apel Alba Iulia