Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 6200/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr- -drepturi salariale-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6200
Ședința publică din data de 11 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
*******
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Tribunalul Olt și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O, împotriva sentinței civile nr.577/16.04.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -a, -, -, Mari, -, C, -, și intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Curtea de Apel Craiova, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursurile sunt declarate și motivate în termenul legal, că în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin sentința civilă nr.577 din 16 aprilie 2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Olta respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
A admis acțiunea formulată de reclamanții, -a, -, -, Mari, -, C, -, reprezentați prin -, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Olt și pe cale de consecință:
A obligat Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul O l t, la plata sporului de 50% pentru stres și suprasolicitare, cuvenit fiecărui reclamant, începând cu 1 mai 2008 și în continuare, calculat la salariul de bază brut lunar.
A obligat Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Olt să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
A obligat Ministerul Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului Român să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
În raport de prevederile art.137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța a analizat excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de Statul Român prin Ministerului Economiei și Finanțelor cu prioritate.
Astfel, se constată că în raport de prevederile art. 28 și următoarele din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat al legilor bugetare anuale, dar această instituție are obligația de a rectifica bugetele de venituri și cheltuieli ca urmare a nevoilor celorlalte unități bugetare care nu au o altă sursă de finanțare, cum este și în cauza de față. Prin urmare, deși nu există un raport juridic de muncă între reclamanți și acest pârât, instanța apreciază că are calitate procesuală pasivă deoarece, este ținut în temeiul legii să aloce fondurile necesare instituțiilor bugetare în urma elaborării și adoptării bugetului de stat, sens în care se va respinge excepția invocată.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit art. art.47 din Legea nr. 50/1996 republicată s-a stabilit că magistrații și personalul auxiliar de specialitate, personal din care fac parte și reclamanții, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară.
Sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică solicitat de reclamanți, fiind un drept de creanță, este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar prin abrogarea art.47 din Legea nr.50 din 1996 reclamanții fiind lipsiți de proprietatea asupra acestui bun. Ori, lipsirea de proprietate se putea face, potrivit art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, doar pentru o cauză de utilitate publică.
Din cuprinsul nr.OG83/2000 prin care s-a abrogat art.47 din Legea 50/1996, nu se poate desprinde care a fost motivul lipsirii magistraților și personalului auxiliar de proprietatea lor asupra sporului de risc și suprasolicitare.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate de aplicare reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne ar conține dispoziții mai favorabile.
Față de cele anterior reținute, întrucât abrogarea realizată prin OG83/2000 este nelegală, iar rațiunea acordării sporului de stres subzistă, se apreciază că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, astfel încât pârâții au fost obligați la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzută de art.47 din Legea 50/1996 pentru perioada 01.05.2008 până la zi și în continuare pe viitor până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației actualizate la data plății efective.
Instanța a mai reținut că prin Decizia nr.21 din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr.444/2008 instanța supremă, soluționând recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001", această decizie fiind obligatorie conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
Astfel, a reținut instanța supremă că, deși "Guvernul României nu a fost abilitat prin Legea nr.125/2000 să modifice sau să completeze Legea nr.56/1996, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr.55/1997, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.126/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.333 din 18 iulie 2000, totuși, prin art. IX alin (2) paragraful 1 din Ordonanța Guvernului nr.83/2000 s-au abrogat dispozițiile art.231din Legea nr.56/1996", iar "prin emiterea Ordonanței Guvernului nr.83/2000 au fost depășite limitele legii speciale de abilitare adoptate de Parlamentul României, încălcându-se astfel dispozițiile art.108 alin. (3), cu referire la art.73 alin. (1) din Constituția României".
Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că "instanțele judecătorești se pot pronunța asupra regularității actului de abrogare și a aplicabilității în continuare a normei abrogate în condițiile precizate mai sus, în virtutea principiului plenitudinii de jurisdicție în recursul cu a cărui soluționare a fost corect investită.
De aceea, inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art.1 punct 42 și în articolul 9 alin.2 din nr.OG83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, republicată.
Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Pentru considerentele deja expuse instanța a admis acțiunea reclamanților, sens în care a obligat pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, pe perioada 01.05.2008 și în continuare pe viitor, până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației.
Pe cale de consecință instanța a obligat Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Olt să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și totodată va obliga Ministerul Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului Român să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Tribunalul Olt și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O,criticând sentința instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
Tribunalul Olta criticat admiterea acțiunii reclamanților și, întrucât aceștia au calitate de personal contractual astfel încât, fiind salarizați conform OG10/2008 anexa 5/2 b nu li se cuvine acest spor.
Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Oac riticat de asemenea sentința instanței de fond invocând excepția lipsei calității procesuale pasive.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursurile sunt fondate și urmează a fi admise pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Instanța de fond, reținând că reclamanții sunt încadrați în întregime personal auxiliar de specialitate a admis acțiunea în totalitate cu neobservarea de către instanța de fond a faptului că, între reclamanți există și personal contractual, categorie care, în prezent este salarizată conform OG10/2008, și căreia nu îi sunt aplicabile dispozițiile deciziei pronunțată de în recursul în interesul legii, aceasta referindu-se la magistrați și personalul auxiliar de specialitate aici intrând și categoria personalului conex de la data la care s-a făcut precizarea "asimilării" dispozițiilor legale aplicabile acestei categorii profesionale - respectiv prin OUG100/2007- adică de la data intrării în vigoare a acestui act normativ -din luna octombrie 2007.
De altfel, rațiunea "asimilării" acestei categorii de personal din instanțe rezidă în chiar definiția dată de explicativ al limbii române termenului " conex", pornind de la atribuțiile de serviciu pe care această categorie de personal le au în cadrul instanțelor
-"conex- care este alăturat prin natura sa, legat prin ceva comun, adiacent, contiguu", termenul fiind folosit cu privire la caracterizarea disciplinelor și profesiilor.
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege, inclusiv personalului conex, după cum s-a arătat, ele, însă, neputând fi acordate prin extinderea efectelor legii și interpretării deciziei din recursul în interesul legii nr. XXI din 10 martie 2008 și personalului contractual, personal din care fac parte reclamanții și.
În ceea ce îi privește pe acești reclamanți acțiunea va fi respinsă.
Pentru aceste considerente, recursul Tribunalului Olt apare ca fiind fondat cum, la fel va fi privit și recursul declarat de Ministerul Finanțelor publice, care va fi admis în aceleași limite, menținându-se considerentele și dispozițiile sentinței civile recurate, inclusiv cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive.
Sub acest aspect, Curtea reține că recurentul Ministerul Finanțelor Publice susține astfel, că potrivit art. 34 al.1 din legea 500/2002, ordonatorii principali de credite au obligația de a depune până la data de 15 iulie a fiecărui an la acest minister propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar anual următor.
În conformitate cu dispoz. art.35 al.1 din aceeași lege, pe baza acestor proiecte și a bugetului său propriu întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetare pe care le depune la Guvern până la data de 30.09 fiecărui an.
Potrivit art.35 al.4 din aceeași lege, după însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai târziu până la 15.10 fiecărui an, și în baza art.36 din lege,aceste bugete se aprobă de Parlament.
Astfel, nu are calitatea de angajator dar el nu este direct obligat la plata drepturilor solicitate de reclamanți, dar primind de la Ministerul Justiției - ca și ordonator principal de credite propunerea proiect de buget propriu are calitate procesuală în cauză, fiind de altfel, chemat în judecată pentru opozabilitate în ceea ce privește obligația alocării sumelor necesare efectuării plăților către reclamanți.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 teza I raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va admite recursurile declarate în limitele și pentru considerentele arătate, sentința recurată fiind reformată în sensul anterior arătat adică, pe fond, va fi respinsă acțiunea reclamanților și, menținându-se restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Tribunalul Olt și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O, împotriva sentinței civile nr.577/16.04.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -a, -, -, Mari, -, C, și intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Curtea de Apel Craiova, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică sentința în parte.
Respinge acțiunea reclamanților și.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11.11.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Red.jud.- Grefier
AS/3 ex./ - -
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Carmen Tomescu
